Cât mai e har

Cât mai e har putem ierta
Pe-oricine și pentru orice
Când harul se va termina
Oricât am vrea n-om mai putea.

Cât mai e har putem iubi
Nu doar pe cei ce ne iubesc
Când harul e Dumnezeiesc
Iubești pe cei ce îți greșesc.

Cât mai e har în rugăciune
Cu Domnul poți să mai vorbești
Păcatul tău ai cui il spune
Și în genunchi să te căiești.

Cât mai e har în adunare
Mai poți simți fiorul sfânt
Te cercetază prin cântare
Și prin al Domnului cuvânt.

Când harul de la noi s-a lua
Si untdelmen n-ai adunat
Să ai în candelă și-n vas
Amar atunci vei regreta.

E ultim ceas trâmbița sună
Să te trezești din somnul tău
Să-ti curățești haina căci vine
Cu slavă mare Dumnezeu.

Nicolae Zamfir

Templul Duhului Sfânt

Dumnezeu e în control

„Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai presus de tine.” Genesa 41:40

Trebuie să răspund în faţa lui Dumnezeu pentru felul în care îmi ţin trupul sub stăpânirea Lui. Pavel a spus că el n-a făcut „zadarnic harul lui Dumnezeu”, adică nu l-a făcut ineficient. Harul lui Dumnezeu este absolut, mântuirea adusă de Isus Cristos este perfectă şi realizată o dată pentru totdeauna. Eu nu sunt în curs de a fi mântut, ci sunt mântuit: mântuirea este la fel de eternă ca şi tronul lui Dumnezeu; ceea ce am eu de făcut este să arăt în exterior ceea ce Dumnezeu a realizat în interiorul meu. „Puneţi in practică mântuirea voastră” (Filipeni 2:12. KJV). Iată responsabilitatea mea. Aceasta înseamnă că trebuie să arăt în trupul meu viaţa Domnului Isus. Nu într-un mod mistic, ci într-un mod real şi categoric. „Mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire.”

Vezi articolul original 141 de cuvinte mai mult