Dezbinările

Ciprian I. Bârsan

Ești copilul lui Dumnezeu! Prin credință capeți șansa unui nou început. Cuceriți prin iubire, devenim prin jertfa lui Hristos CREȘTINI. Creștinul trece cuptorul încercărilor, are momente de criză existențială, momente în care luptele cu îndoiala și întunericul devin cumplite. Însă, rămânând CURAT, CREDINCIOS lui Dumnezeu, vei CUNOAȘTE clipe de înălțare, de închinare autentică. Lângă Hristos ești fericit și liber! Rămâi liber! Când accepți mâna lui Dumnezeu și devii credincios (nu te naști credincios, ci devii!) au loc o serie de schimbări majore vizibile.

– Un statut;

– Un nou stăpân;

– O nouă șansă.

Dar, mai ales, un nou Dușman: Satan cel viclean, Balaurul din

Apocalipsa care vrea și așteaptă să mânânce su etul, trupul și duhul tău. Ești într-un război cumplit, Diavolul luptă împotriva ta, folosind

tot felul de arme ale întunericului:

– Împotrivește-te;

– Înarmează-te;

– Încrede-te în Dumnezeu.

Nu te lăsa învins. Nu accepta ispita…

Vezi articolul original 229 de cuvinte mai mult

CE BINE E LA ADUNARE Dionisie Giuchici

Ciprian I. Bârsan

Ce bine e aici la adunare

Când toţi ai Domnului sunt adunaţi,

Ei pe genunchi se pleacă fiecare,

Şi sunt de Domnul binecuvântaţi.

Ce bine e când fraţii se adună

La rugăciuni, cântări, şi la Cuvânt,

Când plini de bucurie împreună

Aşteaptă ca să vină Duhul Sfânt.

Ei sunt ca rouă binecuvântată

Ce cade-n zori pe muntele Hermon,

Cântarea lor în cer e ascultată

De-Acel ce-n veci domneşte pe-al Său tron.

Ei sunt ca untdelemnul în candelă

Ce dă lumină vie la altar,

Ce curge de pe barbă, pe veşminte,

Când marele preot e plin de har.

Ei sunt ca zorii care dimineaţa

Răsar deasupra de pământ, din nori,

Căci Dumnezeu ne dă la toţi viaţa,

Prin El suntem cu toţi biruitori.

Ce bine e când noi în unitate,

Pornim la luptă într-un gând curat.

Căci noi suntem a Domnului armate,

Şi pentru luptă El ne-a echipat.

Ce bine e când toţi, într-o unire

Trăim în pace pe acest pământ.

Când nu mai este nici o despărţire,

Atunci coboară Duhul Lui Cel Sfânt.

Când dragostea din noi se dăruieşte

Cum pentru noi Isus s-a dăruit,

Atunci Biserica se înmulţeşte

Şi Tatăl nostru va fi proslăvit.

Amin

Vezi articolul original

Tony Berbece: Despre misionarul “nebun” care a fost omorât cu sulițe

CrestinTotal.ro

Despre misionarul “nebun” care a fost omorât cu sulițe

Am citit comentariile lăsate la articolele despre misionarul american care s-a dus la un trib la care îți este interzis să mergi până și de poliția statului care deține acea insulă.

Unii l-au făcut nebun, alții fanatic, alții iresponsabil, neînțelept și tot așa. Mulți au râs și l-au catalogat drept un om fără rațiune care nu știa ce face.

Unii au zis: Uite că săracul s-a și rugat “Doamne nu vreau să mor!”, deci voia să trăiască, Dumnezeu nu l-a ascultat, deși el avea planuri de viitor.

Nu, el de fapt nu voia să moară ratând misiunea de a-i încreștina pe acei sălbatici. El voia să fie cel care-i conducea pe toți la Hristos, însă nu el va fi acela. Întrebarea mea este: Mai e vreun nebun din acesta pe planeta Pământ?

Pentru că niște “nebuni” de genul au făcut să…

Vezi articolul original 249 de cuvinte mai mult

Credinţa-n Dumnezeu

Credinţa mea în Dumnezeu
M-apropie mai mult de ceruri,
Mă ţine lângă sfântul har
Şi mă-ntăreşte-n grele vremuri.

Credinţa mea în Dumnezeu
E-un tainic dor mai sfânt, mai mare
Decât al zărilor hotar,
Crescut spre lumea viitoare.

Credinţa mea în Dumnezeu
E-un dar nemeritat în mine,
E-un legământ înscris pe veci
În dragostea ce-n piept rămâne,

E un izvor curat şi viu
În astă lume vinovată
Şi-n numele Iubirii Lui
Îmi curăţeşte viaţa toată.

Numai credinţa-n Dumnezeu
Mă ţine neschimbat pe cale
Şi mă-ntăreşte ne-ncetat
În dragostea Măririi Sale.

Mihai Ghidora 

Supremaţia absolută a lui Isus Cristos

Dumnezeu e în control

„El Mă va slăvi.” loan 16:14

Mişcările pietiste de astăzi nu au în ele nimic din realitatea dură a Noului Testament; În cadrul lor nu este nevoie de moartea Domnului Isus Cristos; nu se cere decât o atmosferă pioasă, rugăciune şi devotare. O asemenea experienţă nu este nici supranaturală, nici miraculoasă, n-a fost plătită cu preţul suferinţelor lui Dumnezeu, nu este impregnată cu sângele Mielului şi nici nu poartă pecetea Duhului Sfânt; nu are asupra ei acel semn vizibil care îi face pe oameni să privească cu uimire şi veneraţie şi să spună: „Aceasta este lucrarea Dumnezeului celui Atotputernic!” Aceasta, şi nimic altceva, este ceea ce proclamă Noul Testament.

Genul de experienţă creştină din Noul Testament este acela al unui devotament personal şi înflăcărat faţă de persoana lui Isus Cristos. Orice alt gen de aşa zisă experienţă creştină este departe de persoana lui Isus şi nu cuprinde nici regenerarea, nici…

Vezi articolul original 115 cuvinte mai mult