Din fir de praf Tu m-ai făcut

Din fir de praf Tu m-ai făcut,
Din lacrimi și din suferință,
Prin jertfa Mielului Preasfânt,
Ai insuflat in min’ credință.

Mi-ai spus ca sunt Copilul Tau
Și chiar talanți ai pus în mine,
Să te slujesc mereu, mereu,
Să te ascult, să fac doar bine.

Mi-ai dat harul de-a fi supus,
Mi-ai spus să fiu pildă-n vorbire,
Ai spus că ținta-i s-ajung sus,
Și m-ai umplut cu-a Ta iubire.

Mi-ai șoptit dulce și duios:
„În încercări voi fi cu tine!
Să rămâi tare, credincios,
Căci ești al meu, iubit creștine!”

Tu nu mi-ai spus că va fi-ușor
Dar ai promis că ești cu mine,
Pe drum voi merge încetișor,
Pân’ mă voi întâlni cu Tine.

Mihăluț Miriam 

Consacrarea puterii spirituale

Dumnezeu e în control

„… prin care lumea este răstignită faţă de mine si eu, faţă de lume. „Galateni 6:14

Dacă îmi aţintesc gândurile asupra Crucii lui Cristos, nu devin un pietist subiectiv, interesat de propria mea sfinţenie, ci un om concentrat asupra intereselor lui Isus Cristos. Domnul nostru n-a fost un om retras sau un ascet. El nu S-a izolat fizic de societate, dar n-a fost niciodată legat de ea înlăuntrul Său. El n-a fost distant, dar a trăit într-o altă lume. El a fost atât de implicat în lumea aceasta, încât oamenii religioşi ai timpului Său L-au numit un mâncăcios şi un băutor de vin. Dar Domnul nostru n-a lăsat niciodată ca ceva să se pună în calea consacrării puterii Lui spirituale.

Este o falsă consacrare atunci când în mod conştient te izolezi de ce-i în jurul tău cu scopul de a aduna energie spirituală pentru mai târziu; aceasta este o greşeală…

Vezi articolul original 157 de cuvinte mai mult