O ce har

O ce har… o ce har
Să pot să cânt în miez de noapte
Să pot cu Tine să vorbesc
Nu pe ascuns, vorbind în şoapte
Sau lăcrimând, fiind biciuit pe spate
O ce har, . . o ce har
Să pot să-Ti spun că Te iubesc,

O ce har… o ce har
Când orice vrei ți-e-ngăduit
Şi poți la masă ca să stai cu sfinții
Nu prigonit, bătut şi umilit
Sau pe o cruce-n cuie răstignit
O ce har… o ce har
Să poţi să te-ntâlneşti cu fraţii,

O ce har. . o ce har
Aceste vremuri de trăieşti
Sunt de la Dumnezeu, un dar. .
Tu poţi să râzi, să cânţi, şi să iubeşti
Tu poţi zâmbi, în loc să pătimeşti
O ce har… o ce har
De şti pe acestea să le preţuieşti.

Daniel Borgovan

Justificarea prin credinţă

Dumnezeu e în control

„Căci, dacă atunci când eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său. cu mult mai mult acum, când suntem împăcați cu El, vom fi mântuiți prin viața Lui. „Romani 5:10

Eu nu sunt mântuit prin credinţă: prin credinţă doar îmi dau seama de faptul că sunt mântuit. Nu pocăinţa mă mântuieşte, ci pocăinţa este semnul că înţeleg ce a făcut Dumnezeu în Isus Cristos. Exista pericolul să punem accentul pe efect şi nu pe cauză – “Ascultarea mea, consacrarea mă pun într-o relaţie bună cu Dumnezeu” Niciodată! Sunt adus într-o relaţie bună cu Dumnezeu deoarece, mai intăi de toate, Cristos a murit. Cănd vin la Dumnezeu și accept, prin credinţă, ceea ce-mi revelează El, într-o clipă Ispăşirea extraordinară făcută de Isus Cristos pe cruce mă aduce într-o relaţie bună cu Dumnezeu si, prin miracolul supranatural al harului lui Dumnezeu, sunt justificat, nu pentru că-mi pare rău de…

Vezi articolul original 144 de cuvinte mai mult