Te vad…

Te văd când seara râde peste văi întinsă
Sau când lumina dimineții-mi calcă-n prag,
Te văd și-n picurii din roua cea prelinsă
Pe sub mlădițele voioase… și-mi ești drag.

Te văd în cântecul albastrului perpetuu,
Când în culori de pace-acoperi cerul cald…
Și-n curcubeul jurământului ancestru,
Când lași să-Ți cadă din iubire câte-un fald.

Te văd în tot ce inima și ochiu-ncântă:
În dulce lan de flori și dulce rod de frag,
Dar și în tot ce-n mine sufletu-nspăimântă,
În vuietul adâncii bezne… și-mi ești drag.

Te văd și cum să nu te văd, o, Doamne unic,
Când toată-ntinderea de lume este-a Ta?
Când șezi măreț deasupra cercului teluric
Și omul cel semeț e praf în Fața Ta?

Hojda Alexandra Ligia 

Trebuie să treci prin această experienţă

Dumnezeu e în control

„…si nu l-a mai văzut.” 1 Împăraţi 2:11-12

Nu este rău să depinzi de Ilie câtă vreme ţi-l dă Dumnezeu, dar aminteşte-ţi că va veni un timp când el va trebui să plece, atunci când el nu va mai fi călăuzitorul şi liderul tău, deoarece Dumnezeu nu vrea ca el să mai rămână. Tu spui: “Nu pot merge fără Ilie”. Dumnezeu îţi spune însă că trebuie.

Singur la Iordanul tău (2:14). Iordanul este simbolul despărţirii, unde nu mai ai partăşie cu nimeni altcineva şi unde nimeni nu poale lua responsabilitatea în locul tău. Trebuie să pui în practică ceea ce ai învăţat atunci când erai cu Ilie al tău. Ai fost în repetate rânduri la Iordan cu Ilie, dar acum eşti singur în faţa lui. Nu-ţi foloseşte la nimic să spui că nu poţi merge înainte; această experienţă a venit, iar tu trebuie să mergi înainte. Dacă vrei să afli…

Vezi articolul original 166 de cuvinte mai mult