Nicu Draghici
Lună: august 2018
Cântarea Cântărilor în versuri românești
Referințe
Dorul Miresei după Mire
„Soră, Mireasă iubită, în grădina -rai, de nuntă,
Curge miere, lapte, smirnă cu mireasmă preaplăcută. .
Cu amicii Mei, nuntașii, intru cu-atâta plăcere
Să ne -amețim de Iubire, din vin cu faguri de miere! .”.
Adormisem… În visare, numai inima-mi veghea,
Când se-auzi o strigare: „Deschide-mi, Mireasa Mea!
Ești o porumbiță sfântă, soră blândă și miloasă,
Mi-e frig de la roua nopții, lasă-mă să intru-n casă!
Să cinăm doar noi la masă!” Dar, m-am scuzat, într-o șoaptă:
N-am pe mine haină- aleasă, . . , pe picioare sunt spălată. .
Dragul meu, bătând la ușă, mâna Și-o vârî-n zăvor
Milă a trezit în mine, vorbele-I de-amor mă dor!
Când m-am ridicat cu dor să-i deschid-deja plecase! . .
Inima-mi plângea de-amor, pe mâini smirnă-mi picurase!
Am plecat în căutarea Iubitului dispărut:
Străjerii mi-au luat marama, m-au rănit și m-au bătut!
Există și-un „prea târziu”, când ceri fără a primi,
Când strigi, dar El nu răspunde, când cauți fără-a-L găsi?
Fete din Ierusalim, de-L vedeți pe Dragul meu,
Spuneți-I că sunt bolnavă, că mă sting de dorul Său!
Fiicele Sionului mă-ntrebau nedumerite:
„Cum este Iubitul tău, de ne rogi așa fierbinte?
Căci tu ești cea mai frumoasă dintre mândrele femei!”
-Dragu-mi e de Viță-aleasă, nu-L iubesc fără temei!
El este cel mai frumos dintre-ai oamenilor fii,
Cel mai pur, mai sănătos, Ales dintre mii de mii!
Pe cap are o cunună din aur scump și curat,
Părul Lui aduce noaptea, când în valuri l-a lăsat.
Ochii Săi sunt porumbei, care-n lapte s-au scăldat
La izvoarele din rai, în pace m-au adăstat;
Obrajii Lui sunt divini, flori cu o mireasmă-aleasă,
De pe buzele-I de crini, curge smirnă prețioasă!
Dar gura și limba Lui, pline de dulceață-I sunt!
E Izvorul Harului, fără seamăn pe pământ!
Mai semeț decât Libanul, Domnul pentru cei mai mari,
Este-un Tânăr mai măreț decât cedrii seculari:
Picioarele Lui–stâlpi de fildeș pe temelii aurite,
Mâinile-inele de-aur ferecate-n hrisolite,
Trupul Său de ivoriu, cu safire-acoperit,
A-nviat și este Viu, după ce-a fost răstignit!
Fiice-ale Sionului, așa-i Mirele Iubit,
Și, pe Muntele Măslinilor, Se va-ntoarce negreșit!
Marinau Daniela
“Bucuria Mea… bucuria voastră”
“Pentru ca bucuria Mea să rămână în voi şi bucuria voastră să fie deplină.” loan 15:11
Care era bucuria pe care o avea Isus? Este o insultă pentru Isus Cristos să foloseşti cuvântul fericire în legătură cu EI. Bucuria lui Isus era absoluta Lui predare şi jertfire de Sine Tatălui Său, bucuria de a face ceea ce L-a trimis Tatăl să facă. “Plăcerea Mea este să fac voia Ta.” Isus S-a rugat ca bucuria noastră să fie tot mai plină, până când va ajunge să fie aceeaşi bucurie ca şi a Lui. L-am lăsat eu pe Isus Cristos să aducă în mine bucuria Lui?
Plinătatea vieţii mele nu stă în sănătatea trupească sau în împrejurări exterioare, nici în a vedea succesul lucrării lui Dumnezeu, ci în înţelegerea perfectă a lui Dumnezeu şi în acea părtăşie cu El pe care a avut-o Isus însuşi. Dar primul lucru care va împiedica această…
Vezi articolul original 163 de cuvinte mai mult
Să rămân mulţumitoare!
Cu ochii minţii spre Cristos,
Spre dragostea-I nepieritoare,
Voi lua din viaţă ce-i frumos
Și am să fiu mulţumitoare!
Și, Doamne, de vor fi-ncercări,
Sunt grele, dar sunt trecătoare;
Te rog ca Tu să-mi dai puteri
Și să rămân mulţumitoare!
Când cu obstacole firești
Mă voi lupta, vreau să fiu tare,
Căci numai Tu mă întărești
Spre-a fi și-atunci mulţumitoare!
Iar dacă vei îngădui
Să trec prin boli, prin supărare,
Prin toate îmi doresc a fi
Mai mult decât mulţumitoare!
Nu vreau mai mult decât mi-ai dat
Și nu-mi doresc avere mare…
Când viaţa-ntreagă mi-ai schimbat,
Am fost și sunt mulţumitoare!
De nevăzut cu ochi lumești,
De necuprins în larga zare,
Stăpânul vieţii mele-ești
Motiv de-a fi mulțumitoare!
Sunt eu convins de Cristos?
“Totuşi să nu vă bucuraţi de (aceasta) …. ci bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise înceruri.” Luca 10:20
Isus Cristos ne spune, de fapt: ..Nu te bucura de succesul în lucrarea pentru Mine, ci bucură-te că ai o relaţie bună cu Mine”. Capcana în care poţi cădea este să te bucuri de succesul în lucrarea creştină, să te bucuri de faptul că Dumnezeu te-a folosit. Nu-ţi poţi imagina niciodală ce poate face Dumnezeu prin tine dacă ai o relaţie bună cu Isus Cristos.
Menţine o relaţie bună cu El şi atunci, indiferent în ce situaţie te afli şi indiferent cu cine te întâlneşti în fiecare zi, EI revarsă prin tine râuri de apă vie; prin mila Lui, El nu te lasă să observi aceasta. Când, prin mântuire şi sfinţire, ai o relaţie bună cu Dumnezeu, aminteşte-ţi că, oriunde ai fi, tu eşti pus acolo de El. Prin reacţia vieţii tale…
Vezi articolul original 118 cuvinte mai mult
Eu cred în Isus
Nicu Drăghici
Adunați cu Mine
Motto: „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea
și cine nu adună cu Mine risipește.”
Luca 11:23
Adunați cu Mine roua de-ntristare
Când se-abate-asupra boală sau necaz!
Numai fără Mine rău-i foarte mare –
Rugăciunea pune margini și zăgaz.
Când se lasă seara și adie dorul
De-a străbate timpul spre desăvârșire,
Numai lângă Mine veți simți fiorul
Dătător de aripi și de înnoire.
Împliniți cu voia orice încercare,
Întregiți-mi Trupu-n care locuiți,
Adunați cu mine, ca s-aveți răbdare
Și cu mângâiere fi-veți miluiți.
Mergeți la Golgota și-adunați credința,
În chemări străine nu vă încurcați;
De nu stați cu Mine, slabă e voința
Coborâți în beznă dacă nu urcați.
Nu e altă cale, care să v-aducă
În aceste locuri ce le-am pregătit;
Inima se-ndoaie, mintea e uitucă
Și îndată-i seara, și s-a isprăvit.
Mergeți după Mine, cum a spus prorocul,
Cereți biruință, ca să nu muriți,
Să-l rugați pe Domnul să vă dea norocul,
Faceți bine-ntr-una, să nu vină focul,
Adunați cu Mine, să nu risipiți!
Încrederea sublimă
“Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?” Ioan 11:40
De fiecare dată când te aventurezi în viaţa de credinţă, descoperi ceva în împrejurările tale obişnuite care contrazice clar credinţa ta. Raţiunea umană nu este credinţă, iar credinţa nu este raţiune umană. Una ţine de viaţa naturală, iar cealaltă de viaţa spirituală. Te poţi încrede în Isus Cristos atunci când raţiunea ta nu poate crede în El? Te poţi aventura eroic pe baza cuvintelor lui Isus Cristos. atunci când raţiunea îţi strigă: “E o minciună”? Pe munte e uşor să spui: “O, da, cred că Dumnezeu poate face aceasta”; dar trebuie să cobori în valea posedată de demoni şi să te confrunţi cu realitatea care râde ironic de întreaga ta credinţă de pe Muntele Transfigurării.
De fiecare dată când teologia credinţei devine clară propriei mele minţi, mă întâlnesc cu ceva care o contrazice. Dacă spun că…
Vezi articolul original 156 de cuvinte mai mult
Calea sfântă…
Multe căi se par că -s bune, și se văd că urcă-n sus
Dar nu văd că merg alături, numai umblă cu Isus
Mulți o văd că este dreaptă, dar aleargă spre păcat,
Viața lor nu e schimbată, și se-ndreaptă către iad
Nu e largă calea aceasta și puțini se duc pe ea
Ei se încred în Domnul slavei,
Chiar de spinii-s mulți pe ea
Sânt și piedici, suferințe, lacrimi multe uneori
Dar noi credem pe Mesia care a urcat spre nori
Calea bună este sfântă, şi îngustă, este una
Și pe ea umblat-a Domnul, unde a purtat cununa,
A pornit Avram și Iacov, și Isac, neprihănit
Au rămas pe calea sfântă, și au fost de neclintit
Și Ioan a mers cu Domnul, Pavel, Iacov, Samuel
Ținta lor a fost iubirea, mare pentru Dumnezeu
Filip, a urmat pe Domnul, Toma și cu Ezechiel
Au lăsat în urmă totul, și-au pornit pe drum, cu El
Mulți pornit-au din iubire, dar pe drum s-au rătăcit
S-au amestecat cu lumea și pe drumuri s-au oprit
Este greu pe calea îngustă, dacă tot privești ‘napoi,
Dar tu ține-te de Domnul, care e mereu cu noi
Calea sfântă e trasată cu versete din scripturi,
Ce-s lăsate pentru oameni să primească sus cununi
Este plină de suspine de urmași ce s-au jertfit
Au rămas pe ea cu Domnul,
și în suflet l-au primit
Nu l-au părăsit ca Dima, care lumea l-a atras
Nici ca Iuda ce-L vânduse și cu punga a rămas,
Ci s-au dus în lumea mare ca spună despre El
Despre jertfa Lui supremă, despre sfânt Emanuel.
Scopul rugăciunii
“Doamne, învaţă-ne să ne rugăm” Luca 11:1
Rugăciunea nu face parte din viaţa omului natural. Auzim spunându-se că omul va avea de suferit în viaţă dacă nu se roagă; mă îndoiesc de aceasta. Ceea ce va avea de suferit este viaţa Fiului lui Dumnezeu din el. viaţă care nu se hrăneşte cu mâncare, ci cu rugăciune. Când un om este născut de sus, în el se naşte viaţa Fiului lui Dumnezeu; el poate ori să lase acea viaţă să moară de foame, ori să o hrănească. Rugăciunea este modul în care se hrăneşte viaţa lui Dumnezeu din noi. Concepţia noastră obişnuită despre rugăciune nu se găseşte în Noul Testament. Noi privim rugăciunea drept un mijloc de a primi diferite lucruri pentru noi înşine; scopul biblic al rugăciunii este să-L cunoaştem mai bine pe Dumnezeu Însuşi.
“Cereţi şi vi se va da.” Noi mormăim ceva în faţa lui Dumnezeu, ne apărăm…
Vezi articolul original 182 de cuvinte mai mult
Dumnezeu e în control 