Nu există biruință
Mai sublimă ca-nvierea
Cum e, oare, cu putință,
Mulți, să-i nege adierea?
E totală nebunie
Să declari că-i ficțiune
Ea revarsă armonie
Și credință în minune.
Toți acei ce-o-mbrățișează
Pot privi dinco’ de moarte
Învierea ne formează
Pentru Cer, eternitate.
De-i sfidată dă iertare
Ființelor necredincioase
Dar îndeamnă la purtare
De lucrări evlavioase.
De-i privită cu-ndoială
Și pe asta o-nțelege
Dar spune fără sfială:
”E-mplinit cine m-alege.”
Cei ce stau cu ea la masă
Îi cunosc bine lucrarea
Știu ce mult, și azi, îi pasă
Să păzească-nseninarea.
Învierea, clar, vorbește
Să priceapă fiecare
Că viața se-ofilește
Făr-adâncă-ncredințare.
Cu Mesia una este
(E perfectă unitatea)
Dragii mei, nu e poveste:
Ea ne dă eternitatea.
George Cornici
Dumnezeu e în control 