„Și chiar de nu ne va scoate, sa știi, impărate,
ca nu vom sluji dumnezeilor tăi… „Dan. 3:18.
Privind la șirul de eroi –
Eroi ai dragostei, credinței,
Ce-n filele istoriei –
Mers-au drumul biruinței
Și… nu fu presărat cu flori,
Văd – Domnul i-a călăuzit.
În furtună mare, închisori,
În gropi de lei – nu-i părăsit,
Nu-i părăsit nici în cuptor,
Nici în urgia cea mai mare –
Cine-i în Christ’ Mântuitor,
Și-n Mâna Domnului cea tare!
Priviți la jertfa lui Hristos,
Ce-a mers spre cruce-n umilință,
Deschizând victorios –
Drum spre viață-n biruință!
Lăsat-a cer, lăsat-a tron,
Strălucire și splendori
Și răscumpără pe om,
Călcând pe-ai morții grei fiori…
Și-apostolii, cucernici fii
Din Dumnezeu Atotputernic
Învață ca să fiu, să fii –
Neabătut în cale, vrednic!
Și-apoi buneii și părinții,
Ca viu exemplu-n strălucire –
Ținând stindardul biruinței
Prin Isus – Cale-n nemurire!
De-a lungul anilor șirag…
Istoria arată, spune
Că rug aprins, și-al morții prag
N-are putere! – În rugăciune
Și-n încredere deplină,
De ești salvat, sau nu contează?
Când inima de Cer e plină,
Fii curajos, perseverează!
Domnul este Cel ce luptă!
Totul e-n controlul Lui!
Neabătut – luptă și-nfruntă,
Ostaș în oastea Domnului.
Învinge, doar credința vie!
Iubirea, biruie oricând!
Slăvit în tot, oricând să fie –
Dumnezeul Mare, Sfânt!