Ce să vezi…?

Ce să vezi? A înflorit
o stare ofilită
și-apoi, cu toți, am auzit
cântarea mult dorită.

Ce să vezi? A-ngenuncheat
Cel cucerit de glie
și-a fost, apoi, încununat
cu duhul lui Ilie.

Ce să vezi? S-a întărit
cel prins în slăbiciune
miracolul, nu, n-a pierit
putem, convinși, a spune.

Ce să vezi? S-au ridicat
căzuții în noroaie
căci harul i-a înfășurat
să nu se mai îndoaie.

Ce să vezi? O boală grea
a dispărut îndată
iubirea vrea să ne mai dea
o stare-nmiresmată.

Ce să vezi? Un răzvrătit
(dușman al celor sfinte)
aseară s-a mărturisit
cu vrednice cuvinte.

Minuni se-ntâmplă zi de zi
și-s o dovadă clară
că morți-n Domnul s-or trezi
să intre-n Primăvară.

George Cornici

Îţi cunoşti chemarea?

Dumnezeu e în control

Pus deoparte pentru Evanghelia lui Dumnezeu. Romani 1:1, București 2001

Chemarea noastră nu este în primul rând de a fi oameni sfinţi, ci de a fi vestitori ai Evangheliei lui Dumnezeu. Singurul lucru care este cu totul important este ca Evanghelia lui Dumnezeu să fie trăită ca realitate permanentă. Realitatea nu este bunătatea umană sau sfinţenia sau cerul sau iadul, ci Răscumpărarea. Nevoia de a înţelege aceasta este nevoia vitală a lucrătorului creştin din zilele noastre. Ca lucrători, trebuie să ne obişnuim cu revelaţia că Răscumpărarea este singura Realitate.

Sfinţenia personală este doar un efect, nu o cauză. Dacă ne bazăm credinţa pe bunătatea umană, pe efectul Răscumpărării, vom cădea atunci când va veni încercarea.Pavel n-a spus că el s-a pus deoparte ci: „Când Dumnezeu… care m-a pus deoparte… a găsit cu cale…”. El n-a manifestat un interes hipersensibil cu privire la propriul său caracter. Cât timp ochii noştri sunt…

Vezi articolul original 145 de cuvinte mai mult

Incurajare

Te simti lovit, nu mai ai pace
Privesti mereu in jurul tau
Si parca totul e pustiu
Nu dispera, la carma vietii
E-Acel ce este vesnic viu

E greu cand treci prin incercare
Dar toate-acestea au un rost
Ridica-ti catre cer privirea
Spre Cel ce-aduce izbavirea
Spre Mirele Isus Hristos

El stie de necazul tau
Si nu te va lasa nicicand
Increde-te in El mereu
Orice-ar veni in jurul tau
Fii credincios pan’la mormant

Sa nu te temi in incercare
Chiar si Isus a suferit
El stie cat sa-ti lase lupta
Credinta daca-ti vei pastra
Vei birui pan’la sfarsit

Nu te lasa invins de soapte
Cum ca esti singur si esti slab
El e Acela ce a spus:
„Eu sunt cu voi in orice vreme”
El nu te va lasa rapus.

Georgiana0711 

 

Dilema ascultării

Dumnezeu e în control

Samuel s-a temut să istorisească lui Eli vedenia aceea.

1 Samuel 3:15

Rareori ne vorbeşte Dumnezeu într-un mod care ne uimeşte; de obicei, El ne vorbeşte în aşa fel, încât putem cu uşurinţă să înţelegem greşit, şi atunci spunem: „Mă întreb dacă este acesta glasul lui Dumnezeu?” Isaia a spus că Dumnezeu i-a vorbii „cu mână tare”. adică prin presiunea împrejurărilor. Dumnezeu vorbeşte prin tot ceea ce atinge vieţile noastre. Vedem noi mâna Lui sau punem totul pe scama întâmplării?Obişnuieşte-te să spui: „Vorbeşte. Doamne!” şi viaţa ta va deveni o adevărată aventură.

De fiecare dată când împrejurările te presează, spune: „Vorbeşte, Doamne!” şi fă-ţi timp să asculţi. Pedeapsa este mai mult decât un mijloc de disciplinare, ea este menită să te ducă în situaţia de-a spune: „Vorbeşte, Doamne!” Aminteşte-ţi când ţi-a vorbit Dumnezeu. Ai uitat ce ţi-a spus? Era din Luca 11:13 sau era I Tesaloniceni 5:23? Pe măsură ce…

Vezi articolul original 164 de cuvinte mai mult

Stea nouă

Când cerul cu-nălțimi surâde
Trezindu-și valurile-n stele
Care pulsează tremurânde
Prinse-n avânturile mele

Parcă aș țese-o melodie
Din grămădiri și constelații
Simțindu-mă în veșnicie
Fără de rugi și meditații.

Numai trăiesc și, pur și simplu,
Doar mă preling în astă stare,
Neînsemnat îmi pare timpul
Ce-ncearcă să m-atragă-n zare.

Respir fiindcă se respiră
Neatingând ițe de gânduri
Ce ca și strunele pe liră
Adastă sunete în rânduri.

Mă-nalț căci starea mă înalță
Doar tălpile-mi ating pământul,
Iar eu cu sufletu-n prefață
Timid încerc să văd Cuvântul.

Citind din rază până-n rază
Nu-mi este dat de-al înțelege
Când El întreg mă-mbrățișează
Fără de buchiile-n lege.

Și îl citesc în puls de sânge
Fără obstacole de minte,
Iar fericirea mea îmi plânge
Că tremur ca o stea fierbinte.

Simt înălțarea mea în glorii
Înfășurat în libertate,
Iar mărunțișuri de istorii
Rămân meschine și uitate.

Nici nu m-atinge „cum-se-cade”,
Ființa-mi cântă și nu geme
Ca un Icar care nu cade
Planând ca aripa prin vreme.

Iar steaua mea ce, întristată,
Vedea sfârșitul de putere
Se-nflăcără mai înălțată
Nepricepând nici o cădere.
Victor Bragagiu

Este aproape incredibil că cineva ar putea să fie atât de ignorant!

Dumnezeu e în control

„Cine esti Tu, Doamne?”Fapte 26:15

„Domnul mi-a vorbit cu mână puternică” Nu există nici o scăpare când vorbeşte Domnul nostru, căci El întotdeauna ne face captivă înţelegerea noastră. Ţi-a vorbit Dumnezeu în mod direct? Dacă da, nu poţi confunda stăruinţa cu care El ţi-a vorbit în limbajul pe care-l cunoşti cel mai bine, nu prin cuvinte, ci prin împrejurări. Dumnezeu trebuie să distrugă puternica încredere pe care o avem în propriile noastre convingeri.

„Ştiu că aceasta trebuie să fac” – şi, deodată, vocea lui Dumnezeu ne vorbeşte într-un fel care ne copleşeşte prin revelarea adâncimii ignoranţei noastre. Tocmai prin felul în care hotărâm să-L slujim arătăm că nu îl cunoaştem. Îi slujim lui Isus într-un duh care nu este al Lui, îl rănim prin felul cum pledăm pentru El, cum apărăm drepturile Lui în duhul diavolului. Cuvintele noastre sună bine, dar duhul nostru este cel al unui duşman. „El i-a…

Vezi articolul original 106 cuvinte mai mult

Adevărata înviere

Sunt mulți acei din lume
Ce an de an, mereu,
Îl răstignesc pe Domnul
Isus Hristos al meu.

Sunt mulți ce bat în cuie
Morți idoli, moarte cruci,
Dar Învierea Sfântă
Doar Tu, Isuse, aduci.

Sunt mulți cei ce se-nchină
Icoanei fără grai,
Dar Tu, Isuse Sfinte,
O veșnicie-mi dai.

Sunt mulți ce-și fac prin piețe
Cruci mari, dar ce folos. . .
Căci numai Tu, Isuse,
Faci traiul meu frumos.

Sunt mulți în lumea asta
Ce fac pomeni de soi,
Dar nimănui nu-i pasă
De Tine și de noi.

Sunt mult prea mulți, Isuse,
Ce fac mătănii lungi,
Dar de-i privești, adesea
La nas nu le ajungi.

Sunt tot mai mulți aceia
Ce-și spun religioși,
Fac totul la soroace,
Dar câți sunt credincioși?

Eu n-am venit aicea
Să judec, nici să-ndrept,
Dar tare mă-ntristează
Suspinul Tău din piept!

Și cum putea-voi, oare,
Să nu fiu întristat
Când Tu suspini cu lacrimi
Pentru al meu păcat?

Dar după întristare
ʼMi-aduci un zâmbet lin
Și ștergi cu-a Ta-ndurare
Prea greul meu suspin,

Căci știu că-a Ta-nviere
E Viață pentru noi,
Și pentru asta, Doamne,
În veci nu dau ʼnapoi!

Puchea Dorel 

 

Bunătatea Ta

Bunătatea Ta arată ca și o nouă dimineață,
În care mă trezești și raze de lumină îmbracă a mea față.
Bunătatea Ta aduce-ntotdeauna prospețime,
Mă ia din locul prăfuit, mă poartă pe-nălțime. . .
Bunătatea Ta se simte tainic, ca și un fior,
Străbate-ntreagă ființa mea s-astâmpere-orice dor.
Bunătatea Ta se vede, se simte și se știe,
Prin toate vine. . . să-mi arate că-n Mâna Ta sunt vie.

Bunătatea Ta e cea care oprește orice condamnare,
Vindec-a mea inimă de tot ce încă doare,
De tot ce mă împinge să păcătuiesc, să Îți gresesc. . .
Deși m-aud că-Ți spun adesea că încă Te iubesc.
Bunătatea Ta coboară din cer Adevărul, întrupându-L iar în mine:
Tu m-ai creat, Tu m-ai ales, neprihănirea mea. . . e-n Tine.

Anax 

„P I N U L” Slujirii

Ciprian I. Bârsan

Pinul slujirii

Viața adevărată începe în momentul în care omul se întâlnește cu Isus! Acceptarea ofertei aduce inevitabile schimbări, aduce Mântuirea sufletului!

Când întâlnirea este reală, autentică, se schimbă:

– Stăpânul

– Scopul vieții

– Sensul, direcția drumului, destinația

Iată-l pe Domnul Isus, trecând pe țărmul marii Galileei – acolo doi frați: Andrei (un evreu interesat de spiritualitate, suflet) și Petru (un evreu autentic, rațional și sentimentalist: ,,Ce vom primi”)

– Cei doi frați, de meserie pescari, au șansa de a mai auzi încă o dată chemarea Domnului.

– Nu a fost prima întâlnire cu Isus, cu ceva timp în urma (Ioan 1:35-42) Andrei transformat de cuvintele Domnului, transfigurat a ales să transmită fratelui său mesajul: „Noi l-am găsit pe Mesia”,

atunci chemarea a fost una la Mântuire.

– Mântuirea este oferta lui Dumnezeu pentru toți oamenii. Este darul extraordinar pentru fiecare.

Descrisă simplu mântuirea este:

Gratis

– Nu trebuie…

Vezi articolul original 546 de cuvinte mai mult

„Îl vom vedea așa cum este.”

Motto: „”Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu.
Și casa Lui suntem noi, dacă păstrăm până la sfârșit încrederea ne-
zguduită și nădejdea cu care ne lăudăm. „” Evrei 3: 6.

Se clatină ale lumii împărății,
Popoarele îngrijate se frământă;
Sunt vremile vestite-n profeții
Care cutremură și înspăimântă.

Sunt vești cumplite de războaie –
Din zi în zi sunt tot mai rele,
De împărății ce-s gata de bătaie
Și neamuri ce se luptă între ele.

Vedem în lume ce scrie Cuvântul
De ce va fi în vremile din urmă:
Cutremure ce zdruncină pământul,
Și pe alocuri, foamete și ciumă.

Adevărații închinători proscriși,
Urâți de lumea celui păcătos. . .
Fără judecată, frații sunt uciși
Pentru credința sfântă în Hristos.

Prorocii mincinoși lucrând cu iscusință
Și strecurând învățături nimicitoare,
Iar cei slabi cred și cad de la credință
Și se-alipesc de duhurile înșelătoare.

Vedem că fărădelegea se înmulțește,
Și dragostea atâtora, azi s-a răcit. . .
Dar mântuit va fi acel ce izbutește
Să rabde cu tărie până la sfârșit.

Atunci răbdarea fi-va răsplătită,
Dacă până la sfârșit o să păstrăm
Încrederea-n Hristos nezguduită
Și nădejdea cu care noi ne lăudăm.

Dumnezeu ne cere credință și răbdare,
În pocăință, noi să urmărim mereu
Pacea cu toți, și sfințirea, fără  de care
Nimeni nu va vedea pe Dumnezeu.

Hristos, prin Duhul ne va da putere
Să biruim în lupta bună a credinței,
Iar cei biruitori vedea-vom învierea
Și mântuirea în urma biruinței.

Nu știm noi sorocul zilei de apoi,
Dar știm că Domnul vine fără veste;
Când se va arăta vom fi ca El și noi
Pentru că Îl vom vedea așa cum este.

Ca pământeni, purtăm chip pământesc
Și trup de carne supus la putrezire;
În ceruri, noi vom purta chipul ceresc
Al Celui ce ne îmbracă în nemurire.

Aici, lumina de la soare ne este dată
Să fie zile luminoase pe pământ;
Dar Împărăția cerurilor este luminată
De slava Dumnezeului cel Sfânt.

Aici, lupta cu păcatul nu mai contenește
Și mulți sunt cei ce cad în bătălie;
Dar cei biruitori ajung unde domnește
Pacea Domnului Isus, o veșnicie.

Ioan Vasiu