Te rog să nu uiți niciodată

Te rog să nu uiți niciodată,
Că ești creat de Dumnezeu,
În lumea rea și întinată,
Păstreaza-ți inima curată,
Urmează binele mereu.

Te rog să nu uiți niciodată,
Că ai un trup și suflet ai,
Că toți vom sta la judecată,
Ca să primim dreapta răsplată,
Un loc în iad sau loc în Rai.

Te rog să nu iuți niciodată,
Că ești iubit și prețios,
Că ai o mamă și un tată,
Care nu-ți cer altă răsplată,
Decât să fii om credincios.

Te rog să nu uiți niciodată,
Că ai avut parte de har,
Harul de-a fi viața toată,
O mărturie minunată,
Vezi să nu fie în zadar.

Te rog să nu uiți niciodată,
Că ai un scop pe-acest pământ,
Să fii lumină înmiresmată,
Cu toată fința ta predată,
Lui Dumnezeu prin legământ.

Te rog să nu uiți niciodată,
Că nu-i tot una cum trăiești,
Pe două căi nu poți deodată,
Să mergi și să primești răsplată,
Nu poți la doi domni să slujești.

Te rog să nu uiți niciodată,
Cui ești dator cu închinarea,
Cine ți-e Salvator și Tată,
Cine te-ajută și te iartă,
Cui ești dator cu ascultarea.

Te rog să nu uiți niciodată,
Cum chiar din cer veni Mesia,
Ca lumea asta, întunecată,
De rău să fie dezlegată,
Să aibă veșnic bucuria!

de Teodor Groza

Atragerea Tatălui

„Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl care M-a trimis.” Ioan 6:44

Când Dumnezeu începe să mă atragă la Sine, apare imediat problema voinţei mele; voi reacţiona pozitiv la revelaţia pe care mi-o dă Dumnezeu? Vreau să vin la El? Este o impertinenţă să stau să dezbat chestiunile spirituale atunci când mă cheamă Dumnezeu. Nu te consulta cu nimeni atunci când vorbeşte Dumnezeu. Credinţa nu este un act intelectual, ci un act de voinţă prin care mă predau în mod deliberat. Vreau să mă arunc cu totul în braţele lui Dumnezeu şi să acţionez pe baza a ceea ce spune El? Dacă da, voi descoperi că mă bazez pe o realitate care este la fel de sigură ca şi tronul lui Dumnezeu. Atunci când vesteşti Evanghelia, subliniază întotdeauna problema voinţei. Credinţa trebuie să fie voinţa de a crede. Trebuie să aibă loc o predare a voinţei, nu o capitulare în faţa puterii de convingere a predicatorului; trebuie să fac un salt deliberat în braţele lui Dumnezeu, punându-mi încrederea în ceea ce a spus El, până voi ajunge să nu mă mai încred în faptele mele, ci numai în Dumnezeu. Problema este că nu vreau să mă încred în Dumnezeu, ci numai în puterea intelectului meu. În ceea ce priveşte sentimentele mele, trebuie să trec peste ele orbeşte. Trebuie să vreau să cred şi acest lucru nu se face fără un efort intens din partea mea ca să renunţ la modul meu vechi de a privi lucrurile şi să mă predau cu totul lui Dumnezeu.

Fiecare om a fost creat astfel, încât să caute să ajungă la ceea ce-i este inaccesibil. Dumnezeu este Cel care mă atrage şi relaţia mea cu El nu este în primul rând o relaţie intelectuală, ci una personală. Sunt adus în această relaţie printr-o minune a lui Dumnezeu şi prin propria mea voinţă de a crede. Abia după aceea încep să apreciez şi să înţeleg minunea acestei lucrări.

Oswald CHAMBERS

Noaptea n-a încetat să crească

Noaptea n-a încetat să crească
Și nu-i pace sufletească
Dar noi am văzut și-avem
Lumina ce-n Betleem
A venit cum a promis
Domnul în Cuvântul scris
Și-avem parte neîncetat
De Hristos Cel înviat,
Care la cer S-a înălțat,
Să-avem un Mijlocitor
Și-un veșnic Mântuitor!

Orice noapte-ar fi să vină
Și întunerec să survină,
Tot voi crede în lumină,
Ba mai mult, mărturisesc
Că lumină-i ce trăiesc
Și-n inima mea nu poate
Fi întuneric și nici moarte.
Unde e lumină-i viață,
Unde-i viață-i și speranță
Și nădejdea mea-i deplină
În Viață și Lumină.

Domnul vine negreșit!
Dar la timpul potrivit.
Nu întârzie pe drum
Și nu uită oarecum. . .
Poate veni chiar acum
Dar Își amână venirea
Să acorde mântuirea,
Cu un har și mai puternic
Celor ce-s în întuneric,
Fiindcă El vrea să primească
Toți Lumina Lui cerească!

Ioan Hapca 

Experienţă sau revelaţie?

„Şi noi am primit… Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. „1 Corinteni 2:12

Realitatea este Răscumpărarea, nu experienţa mea despre răscumpărare, dar Răscumpărarea nu are nici o semnificaţie pentru mine cât timp nu o experimentez conştient în viaţă. Atunci când sunt născut din nou, Duhul lui Dumnezeu mă trece dincolo de mine însumi şi de experienţele mele şi mă face să mă identific cu Isus Cristos. Dacă rămân doar cu experienţele mele, rămân cu ceva ce nu este rezultatul Răscumpărării. Dovada şi experienţele mele sunt rezultatul Răscumpărării, este faptul că ele mă duc întotdeauna dincolo de mine însumi, până când nu mai dau nici o atenţie experienţelor ca bază a realităţii, ci numai realităţii însăşi care a produs experienţele. Experienţele mele nu au nici o valoare decât dacă ele mă ţin lângă Sursă, care este Isus Cristos.

Dacă încetezi să zăgăzuieşti în tine Duhul Sfânt pentru ca El să producă experienţe subiective, vei descoperi că El va distruge toate zăgazurile şi te va duce înapoi la Cristosul istoric. Nu hrăni niciodată o experienţă care nu-L are ca sursă pe Dumnezeu şi ca rezultat credinţa in Dumnezeu, pentru că o astfel de experienţă este anticreştină, indiferent ce viziune ai putut avea. Este Isus Cristos Domnul experienţelor tale sau pui experienţa mai presus de El? Ai vreo experienţă care-ţi este mai dragă decât Domnul tău? El trebuie să domnească peste tine şi nu trebuie să dai atenţie nici unei experienţe peste care El nu este Domn. Va veni un timp când Dumnezeu te va face să nu mai dai atenţie experienţei tale: „Nu-mi pasă ce experienţă am: eu sunt sigur de El!”

Fii neîndurător cu tine însuţi, dacă ai obiceiul de a vorbi despre experienţele tale. Credinţa care e sigură de ea însăşi nu este credinţă: credinţa care e sigură de Dumnezeu este singura credinţă adevărată.

Oswald CHAMBERS

Venit-a din slavă

Motto: „”El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă, celor ce erați
departe, și pace celor ce erați aproape. Căci prin El și unii, și alții avem
intrare la Tatăl, într-un Duh. „” Amin! Efeseni 2: 17-18.

Cerul străluce și noaptea-i senină,
Câmpul Betleemului s-a luminat;
Zarea tresaltă. . . Cântarea-i divină,
La iesle, păstorii vin și se închină
Pruncului Sfânt din Duh întrupat.

Din scaunul măririi s-a coborât Iubirea
Cerurile cântă: „Hristos s-a născut! ”
El este Acela ce aduce izbăvirea,
Întâiul Născut din toată zidirea –
Chipul Dumnezeului celui nevăzut.

Răsună văzduhul de corul de îngeri,
Că Domnul vieții-i acum printre noi;
Venit-a din slavă în valea de plângeri
Să dea biruință în loc de înfrângeri,
Să dea mângâiere în necaz și nevoi.

Venit-a din slavă să fie Lumină
Orbilor ce zac în beznă și păcat;
Cu milă să-i spele de tot ce-i întină
Răscumpărându-i din patimi și vină,
Ca omul să fie iarăși curat.

Venit-a ‘ntr-o iesle Pruncul Minunat
S-aducă lumii hotărârea de iertare;
Celor ce L-au primit pricepere le-a dat
Să Îl cunoască pe Cel adevărat,
Domn al păcii și Dumnezeu tare.

Venit-a să ridice păcatul omenirii
Luând asupra Lui povara apăsătoare,
Să o țintuiască pe crucea răstignirii,
S-avem prin El nădejdea mântuirii,
A vieții de acum și-a celei viitoare.

Venit-a la noi din cerească strălucire
Să dea mântuirea celui credincios;
Fiul omului. . . Toiag de cârmuire. . .
El să îmbrace în alb și nemurire
Pe cei făcuți părtași ai lui Hristos.

Ioan Vasiu 

Direcţiile corecte de slujire

„Şi după ce voi fi înălţat, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.” Ioan 12:32

„Foarte puţini dintre noi înţelegem de ce a murit Isus Cristos. Dacă oamenii nu au nevoie decât de compasiune, atunci Crucea lui Cristos este o farsă şi nu a fost absolut deloc nevoie de ea. Lumea nu are nevoie de „puţină dragoste”, ci de o „operaţie chirurgicală”.Atunci când eşti în faţa unui suflet care este pierdut din punct de vedere spiritual, adu-ţi aminte de Isus Cristos pe cruce. Dacă acel suflet poate veni la Dumnezeu pe o altă cale, atunci Crucea lui Isus Cristos nu este necesară. Dacă îi poţi ajuta pe alţii prin compasiunea sau înţelegerea ta, eşti un trădător al lui Isus Cristos. Trebuie să-ţi păstrezi sufletul într-o relaţie bună cu Dumnezeu şi să le fii de folos altora din perspectiva Lui, nu din perspectiva umană, care îl ignoră pe Dumnezeu. Nota distinctivă a zilelor noastre este religiozitatea amabilă.Prioritatea noastră trebuie să fie de a-L arăta pe Isus Cristos răstignit, de a-L înălţa întotdeauna pe El. Orice credinţă care nu este bazată pe crucea lui Isus îi va duce pe oameni în rătăcire. Dacă lucrătorul creştin crede el însuşi în Isus Cristos şi se întemeiază pe realitatea Răscumpărării, cuvintele sale vor constitui o constrângere pentru alţii. Ceea ce este important e ca relaţia simplă a lucrătorului cu Isus Cristos să fie puternică şi să se adâncească mereu; numai de aceasta depinde măsura în care el Îi este folositor lui Dumnezeu.

Chemarea lucrătorului nou-testamental este să descopere păcatul şi să-L reveleze pe Isus Cristos ca Mântuitor. De aceea, el nu poate fi sentimental ca un poet, ci sever ca un chirurg. Suntem trimişi de Dumnezeu să-L înălţăm pe Isus Cristos, nu să rostim discursuri frumoase. Mesajul trebuie să pătrundă adânc în mima ascultătorilor, aşa cum s-a întămplat şi în cazul nostru: să fim atenţi să găsim acele pasaje din Scriptură care vorbesc despre adevărul în discuţie şi să le aplicăm fără teamă.

Oswald CHAMBERS

Crestin CALIFICAT…

In viforul vietii, odihna nu gasesti
Te zbati din zori in noapte
Si fericit nu esti…
Tanjesti mereu spre bine
Dorind ca sa prosperi
Dar binele se pare
Ca greu mai dai de el…

Privesti in jur si iata!!
Pacatul creste-n graba,
Sfintenia-n larg se pierde,
Minciuna ne-ncolteste
Smerenia ca o floare, cu ale ei petale
Se ofileste-n zare…

Mandria, ura, pizma, ce sunt nedespartite
Stau asezate-n rafturi
La biblioteca vietii,
Si toti cu mic cu mare
Navala dau spre ele
Ca sa citeasca-n graba
„Istoria altei stele”…

Pe strada nedreptatea
Este in lumea ei
Nu se mai tem de nimeni
Nici chiar te Dumnezeu…

Dar, ce-i mai rau in toate
Ca noi, crestini alesi
Rascumparati prin sange
De Fiu de Dumnezeu,
Ne-ndepartam de cruce…
Viram inspre Sodoma…

……………………………………..

In ceas tarziu de noapte
Cand ne simtim rapusi
Am vrea parinte Vesnic
De Duh sa fim condusi,
Sa-Ti facem Tata voia
Sa fim smeriti, supusi…

Mandria si minciuna, in noi sa nu troneze
Sa fim umpluti de Tine,
Sa Te putem alege…
Limbuta noastra mica
Sa o pastram curata
Sa nu ajunga-o data
O limba de papuc, ceva mai invechita
Ce nu sta niciodata cuminte,ne-ndoita…

Sa nu-Ti slujim si Tie
Dar si lui baal,
Caci vrem sa fim cu Tine
In noul Canaan…
Cu Moise si Iacov,Isac si Daniel
Cantandu-ti Glorie Tie!!!
Osana Emanuel!!!

Deaceea Scump Isuse
Dorinta mea cu zel
Se-ndreapta-acum spre Tine
Ascuta-ma Parinte!!!

………………………………………….

Pazeste-mi azi piciorul
Cand calc, sa nu dau gres
Spre Tine cu iubire
Sa ma indrept mereu…

Nimic nu vreau din lume
Din ale ei placeri
Nimic, ca toate-s umbre
Ce sunt acum…dar pier!!!

Daca Te am pe Tine
Pot spune ca-s bogat
Ca duc o viata buna,
Ca-s fiu de imparat!!!

………………………………….

Si-un dor in piept zvacneste
Mereu, ne-nduplecat…
Astept sa-ajung in ceruri
Crestin CALIFICAT!!!

Naomi Simon 

Ţinta mesajului nostru

„N-am venit să aduc pacea, ci sabia.” Matei 10:34

Nu îl compătimi niciodată pe sufletul a cărui situaţie te face să tragi concluzia că Dumnezeu este aspru. Dumnezeu este mult mai blând decât putem să ne închipuim noi şi, din când în când, El ne dă ocazia să fim duri, pentru ca El să fie văzut ca Cel blând. Dacă un om nu poate ajunge la Dumnezeu, aceasta este din cauză că există un lucru secret la care nu vrea să renunţe. „Recunosc că am greşit, dar nu intenţionez şi renunţ la acel lucru sub nici un motiv.” Este dificil să arătăm compasiune într-un astfel de caz; trebuie să pătrundem adânc până ajungem la rădăcina problemei care cauzează ostilitate şi resentimente faţă de mesajul lui Dumnezeu. Oamenii doresc binecuvântările lui Dumnezeu, dar nu suportă acel lucru care taie în carne vie.

Dacă Dumnezeu a lucrat in tine, mesajul tău, în calitatea ta de slujitor al Lui, insistă neînduplecat în aceeaşi direcţie: taie până la rădăcină, altfel nu există vindecare. Insistă asupra mesajului până când oamenii nu vor mai putea să evite să-l pună în practică. Ocupă-te de oameni la nivelul la care sunt, până când îi vei face să înţeleagă ce le lipseşte, şi apoi arată-le standardul lui Isus Cristos pentru viaţa lor. Poate că ei vor spune: „Nu vom putea fi niciodată aşa”, dar tu arată-le: „Isus Cristos spune că trebuie să fiţi”. „Dar cum putem fi aşa?” „Nu puteţi dacă nu primiţi un Duh nou” (vezi Luca 11:13).

Oamenii trebuie să-şi cunoască nevoia, pentru ca mesajul tău să le fie de vreun folos. Mii de oameni sunt fericiţi in lumea aceasta fără Dumnezeu. Dacă eu sunt un om fericit şi moral, atunci de ce a mai venit Isus? Deoarece acest fel de fericire şi pace se află la un nivel greşit; Isus Cristos a venit să aducă sabia peste orice pace care nu are la baza o relaţie personală cu El.

Oswald CHAMBERS

Cred în minuni!

Ciprian I. Bârsan

Creștinii cred în minuni!
Sunt atâția oameni care se roagă pentru o minune, cel puțin pentru una, alții o doresc atât de mult încât și-au transformat dorința în cântec „vreau o minune, vreau o minune în viața mea…”
Sunt oameni, care așteaptă cu nerăbdare o minune, uneori chiar două sau mai multe. Așteptăm intervenția Lui Dumnezeu, tulburarea apei…
Cine are răbdare, primește! Mulți am experimentat deja minunea. Am trăit, ne-au bucurat, am folosit „minunea” transformând-o în piatră de aducere aminte, pentru a trece mai ușor peste dificultăți, peste momentele delicate, peste depresie, durere, descurajare!
Din nefericire, sunt cel puțin două categorii de oameni care prin alegerea lor se depărtează de adevăr și mai ales de binecuvântare!
•au uitat minunile, nu-și mai aduc aminte de ele, le-au aruncat în lada uitării
•alții, din ce în ce mai mulți rostesc:

,,Astăzi nu mai sunt minuni – lumea va striga
Oare astăzi pe…

Vezi articolul original 208 cuvinte mai mult

Noaptea înaltă

Psalmii 150/6

”Tot ce are suflare să laude pe Domnul!
Lăudaţi pe Domnul! ”

Noapte înaltă şi tăcere solemnă,
Brazi cu haine albe, în ţinută demnă,
Întâmpină pe al cerului  Împărat;
Numele lui Isus să fie lăudat!

Fulgi albi de lumină, şi  de mărgăritar,
Se închină la Cel sfânt, fără hotar,
Doi măslini verzi, falnici, întruna şuşotesc;
Şi Naşterea lui Isus Cristos o vestesc.

Puii din cuiburi în Numele Tău cerşesc,
Porumbei albi, deasupra Ieslei, se rotesc,
Ploi luminoase de stele căzătoare;
Vestesc a Ta naştere printre popoare.

Marea e supusă, doar un câmp de smarald,
Pregăteşte o coroană din coral alb,
Acum, vântul nu  mai loveşte duşmănoş;
Mângâie şi şopteste numele ”Cristos”! .

Inima mea n-a văzut ploaia de stele,
Nu zboară cu porumbei peste poiene,
Ea a primit  mărgele de Pace de sus;
Şi un nume ce domneşte în ea; Isus!

Arancutean Eliza