Când te încrezi…

Referințe
Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; de la El îmi vine ajutorul. Ps. 62:1

A nu te-ncrede-n Dumnezeu, nu-nseamnă a fi smerit.
Când te încrezi în El mereu – pe stâncă ai zidit!

De zici: ”Slăvit e Domnul meu, dar te încrezi în tine
Pasul pe drumul ”eu”, te poartă spre ruine…

Când spui: ”Eu sunt nimic, El – tot, mă poartă-n mâna Lui
Eu – abur, El – Domn Savaot!” – Victoria-i a Lui…

Când înțelegi ca-I Suveran și tot Îi aparține,
Nu mai ești sărman, iar frica ce tot vine

Fugi-va-n adâncime, tu ești cu cel Cucernic
Orice-ntunecime constrânge Domnul vrednic!

El nu lipsește în nevoi, e sprijin, ajutor
-”Nu vă temeți! Sunt cu voi, mereu – Ocrotitor!”

Și de s-ar zgudui pământul, și munți s-or clătina
Nu ne-nspăimântă vântul! Știm: cu dreapta Sa

Furtuna potolește și valul spumegând!
Crede! Îndrăznește! Poartă-L mereu în gând!

Prin El – mai este viață, mai este răsărit
Și un Cuvânt ce-nvață: ”Crede neclintit!”

A nu te-ncrede-n Dumnezeu, nu-nseamnă a fi smerit.
Te ‘nalți în frică, în ”eu”, pe El – când n-ai zidit…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s