De-am trai, dar nu traim…

De-am trăi în lumea asta așa cum ar trebui
N-am mai suporta minciuna și păcate mii și mii
Am rămâne oameni simpli, oameni calzi, oameni tăcuți
Așa cum de Tatăl nostru, noi am fost cu drag făcuți.

De-am dormi în patul nostru, liniștiți și bucuroși
Binecuvântați de Tatăl, noi copiii credincioși
N-am mai sta treji pentru muncă, cu ochii plecați la vale
L-am sluji pe Creatorul–alergând pe a sa cale.

De-am mânca din farfurie–bunătăți nemăsurate
Dăruite de acela ce-a dus crucea pân’la moarte
Am veghea mai cu putere, împlinind porunca Lui
Și-am fi plini de bucurie la venirea Mirelui.

De-ai lua cununa sfântă în acea sublimă zi
Ai sta pironit cu ochii numai, numai ca să vezi
Și de-ai pune-o ca emblemă, peste capul tău frumos
Te-ai trezi umlând cu Domnul, într-un cer mai luminos!

Andra Ologeanu

Metoda misiunii

“Duceți-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile.” Matei 28:19

Isus Cristos n-a spus: “Duceţi-vă şi mântuiţi oameni” (mântuirea este lucrarea supranaturală a lui Dumnezeu), ci: “Duceţi-vă faceţi ucenici din toate neamurile”. Dar nu poţi face ucenici dacă eşti tu însuţi un ucenic. Când ucenicii s-au întors din prima lor misiune, erau plini de bucurie pentru că până şi demonii le erau supuşi: Isus le-a spus: “Nu vă bucuraţi de succesul in lucrare; marele secret al bucuriei este să aveţi o relaţie bună cu Mine”. Esenţial în viața unui misionar este ca el să rămână credincios chemării lui Dumnezeu şi să înţeleagă că singurul lui scop este să facă din bărbaţi și femei ucenici ai lui Isus. Exisiă o pasiune pentru suflete care nu izorăşte din Dumnezeu, ci din dorinţa de a-i converti pe oameni la propriul nostru punct devedere.

Pentru un misionar, provocarea nu decurge din faptul că e greu să-i aduci pc oameni la mântuire, că e dificil să-i aduci înapoi pe cei care au căzut sau că eşti întâmpinat de o barieră de indiferenţă crasă. Nu, ci provocarea decurge din relaţia lui personală cu Isus Cristos. “Crezi că pot face lucrul acesta?” Domnul ne pune mereu această întrebare, ea ne stă in faţă în fiecare caz pe care-l întâlnim.

Marea provocare este: Îl cunosc eu cu adevărat pe Domnul cel înviat? Cunosc puterea Duhului Său care locuieşte în mine? Sunt eu destul de înţelept în ochii lui Dumnezeu şi destul de nechibzuit din punctul vedere al lumii, încât să mă bazez pe ce a spus Isus Cristos? Sau abandonez poziţia măreaţă şi supranaturală, care este singura chemare a misionarului, şi anume aceea de încredere nemărginită în Cristos Isus? Dacă folosesc orice altă metodă, mă depărtez de metoda arătată de Domnul nostru: “Toată puterea Mi-a fost dată de… de aceea, duceți-vă”.

Oswald CHAMBERS