Septembrie

E toamnă-n septembrie iară,
Vara plecată, drumul pustiu a lăsat,
E linişte-n jur, râs de copii cu ea luat.
Ne-adunăm pe la case, din drumuri plecaţi,
Prin toamne trecuţi, mai cuminţi, mai curaţi.

Pe-albastru de cer, cocori vezi cârduri,
Aliniaţi trec negri în rânduri, rânduri.
Prin minte-mi zboară ale verii gânduri,
Mii şi mii, mai calde toamna în amurg,
Pe foaie varsă, line ca şi toamna curg.

E toamnă bogată şi-n sufletul meu,
M-aşez la o masă şi încep ca să scriu,
Prin frunze mai rare un soare auriu,
Străluce şi cald mă alintă, mă surprinde,
Pun slova în versuri, visarea mă prinde.

E septembrie, toamna aşteptările încă-s ude,
Ploaia din suflet ce-a udat poame crude,
A trecut, a venit şi căldura, le-a copt,
Roade bogate trebuie strânse, culese,
Puse-n cămară pe rafturi, cu grijă alese.

Când iarna va bate la uşă, să nu-mi pese,
Pe un raft eu am pus amintiri poleite,
Sunt vii, la-ndemână, să le iau nesleite,
De-o fi iarna grea,  cu zăpezi troienite
Si vreascuri uscate de ani copleşite.

E timpul visarea să rup, mă întorc,
In toamnă bogată  din nou mă re-ntorc,
E coşul cămării umplut şi vinul se roade,
Se-aşează şi fierbe-n butoi de agud.
Veche amăgire din vin nou făcut!

Si pâinea mai dulce, mai coaptă pe masă,
Ma-ndeamnă să vad că viaţa-i frumoasă,
Tot timpul în Domnul să am respect sfânt,
Pentru tot ce-am primit din belşugul,
Care în mine se varsă ca-n toamnă amurgul.

A. Urma 

Reclame

V O R B E 

Ciprian Barsan


(Sursa poză:https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Augustin_de_Hipona/Opere)

Dumnezeu ne vorbește prin Scriptură și prin Biserică. Dar Dumnezeu ne vorbește, de asemenea, prin rațiune. Adevărul este că Dumnezeu ne vorbește, nu prin urechi, ci prin mințile noastre.

Augustin

Vezi articolul original

Destinat pentru a fi sfânt

“Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.” 1 Petru 1:16

Aminteşte-ţi permanent care este scopul vieţii tale. Destinul omului nu este nici fericirea, nici sănătatea, ci sfinţenia. In zilele de astăzi avem mult prea multe dorinţe şi ne risipim în ele; dorinţe bune, nobile şi drepte care poate îşi vor găsi împlinirea, dar pe care Dumnezeu trebuie să le facă să nu mai aibă o aşa mare importanţă pentru noi. Singurul lucru care contează cu adevărat este dacă omul vrea să-L accepte pe Dumnezeul care-l va face sfânt. Oricare ar fi preţul, omul trebuie să aibă o relaţie bună cu Dumnezeu.Cred eu că trebuie să fiu sfânt? Cred că Dumnezeu poate să vină în inima mea şi să mă facă sfânt? Dacă, prin predica ta, mă convingi că nu sunt sfânt, voi fi indignat de această predică. Vestirea Evangheliei trezeşte resentimente puternice, deoarece Evanghelia îmi dezvăluie că nu sunt sfânt; dar, de asemenea, ea trezeşte în mine o dorinţă intensă. ‘

Dumnezeu are un singur scop pentru om, şi anume sfinţirea. Singurul Său scop este crearea de sfinţi. Dumnezeu nu e o maşină eternă de binecuvântat oameni; El n-a venit să mântuiască oamenii din milă; El a venit să-i mântuiască, deoarece i-a creat ca să fie sfinţi. Ispăşirea înseamnă că Dumnezeu mă poate aduce înapoi la unitate perfectă cu El prin moartea lui Isus Cristos, fără să rămână nici o umbră între noi.

Nu tolera niciodată, din compasiune faţă de tine sau faţă de alţii, vreun obicei care nu este după voia unui Dumnezeu sfânt. Sfinţenia înseamnă puritate în umblarea ta, în cuvintele care-ţi ies din gură, în gândurile pe care le nutreşti – orice detaliu al vieţii să fie sub privirea lui Dumnezeu. Sfinţenia nu este numai ceea ce-mi dă Dumnezeu, ci şi ceea ce manifest eu din ce mi-a dat Dumnezeu.