Mă-ntorc la Tine, Tatăl meu…
Din nou mă-ntorc la Tine
Sătul de viața mea pierdută
Prin valea de suspine…
Vin șchiopătând și aplecat
Sub crâncena povară
Și mă apasă greu păcatul
Și lacrimi mă-nfioară…
Sunt fiu rătăcitor acum
Și vreau să vin acasă…
Mă mai primești Părinte bun?
Mă mai iubești? Îți pasă?
Mi-e haina ruptă, zdrențuită
Și e pătată Tată…
O, de-aș putea să fac cumva
Să fie iar curată…
Dar știu că Tu ești milostiv
Și plin de îndurare…
Primește-mă la pieptul Tău
Și dă-mi eliberare!
Maria Luca