V O R B E 

Ciprian Barsan

Faptul ca au iesit peste 100 de mii in strada nu stiu daca schimba ceva. Dar stiu sigur ca daca peste 100 de mii intra in odaia de rugaciune, in mijlocire pentru tara, se vor schimba multe!

Cristi Boariu

Vezi articolul original

Reclame

VIOREL IUGA – Este datoria noastră, a slujitorilor, să cunoaştem bine vremurile pe care le parcurgem…

agnus dei - english + romanian blog

Viorel Iuga

Slujitorul lui Dumnezeu trebuie să fie în mod permanent:

1. În Cristos
Dumnezeu, spune apostolul Pavel, a aşezat toate binecuvântările vremelnice şi veşnice în Domnul Isus Cristos. Dacă nu suntem în Fiul, nu putem beneficia de bogăţiile harului pregătite de Tatăl şi nici nu îi putem ajuta pe alţii să beneficieze de ele.

2. În Cuvânt
Slujitorul lui Dumnezeu trebuie să cunoască, să creadă şi să trăiască Cuvântul divin. Orice vorbire sau acţiune trebuie să fie bazată, nu scuzată, pe sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu.

3. În context
Slujitorii nu au voie să trăiască în altă lume. Ei nu pot trăi nici în timpuri trecute şi nici în gloria veşnică. Deşi cu “capul în cer”, ei trebuie să trăiască cu “picioarele pe pământ”. Este datoria noastră, a slujitorilor, să cunoaştem bine vremurile pe care le parcurgem, să descoperim voia Domnului pentru timpul prezent şi să deosebim bine duhurile implicate în…

Vezi articolul original 44 de cuvinte mai mult

Balada dorurilor

Târzie, adâncă noapte, cu luna cenușie,
Dar inima-mi veghează zorii, ce stau să-nvie.
Nu, să nu credeți că am băut prea târziu cafeaua!
Nu sunt nici gândurile, cele care-mi întunecă steaua
Ci sunt DORURILE, neînduplecatele,
Aprinsele, ascuțitele, încăpățânatele…
Doruri după ucise izvoare,
Dor după frântele raze de soare,
Dor dupa El-dorul plecării
Dorul de îngeri-dorul cântării.
Piroane abstracte care, scrijelind fără milă,
Pereții odăilor mele interioare de-argilă,
(Precum odinioară sub umbra de șarpe
Toiagul lui Moise, stânca doritelor ape)
Fac să țâșnească râuri neprihănite,
Cu valuri mari, cristaline, sfințite,
Ce se revarsă mereu ca o cascadă
Fără ca altcineva din jur să o vadă.
Pe obrajii arzând în jăratecul aprinselor necuvinte,
Mereu, și niciodată deplin mistuite
Cât timp se vor numi DORURI,
Cât timp vom avea ca decoruri
Aceste mizere alei de cetate,
Aceste bucăți de Gomora în spate!!!

Dar acum știu ce voi face, iată,
Le voi lua bucată cu bucată,
Le voi uni într-un mănunchi de nefericire,
Îl voi înveli într-o coală de iubire
Și cu el la piept, voi porni pe urmele Lui, crezând,
Călător spre creasta muntelui sfânt
Preda-l-voi pământului îmbibat cu Slavă și Viață,
Și dintr-odată, totul, totul, se va schimba la față!

Iar zorii ce-așteaptă să vină, mă vor găsi ferice, chiar dacă în tină,
La coliba clădită pe munte, aproape de cruce,
Unde noaptea-i cu stele, iar plânsul e dulce.

Preschimba-se-vor dorurile-n crampeie de Rai
Si-auzi-voi un inger, cantandu-mi din nai!!!

Rodica Cacuci Simionas

Constrângerea chemării

Vai de mine dacă nu vestesc Evanghelia!

1 Corinteni 9:16

Ai grijă să nu-ţi astupi urechile la chemarea lui Dumnezeu. Orice om mântuit este chemat să mărturisească despre mântuirea lui; dar aceasta nu înseamnă chemarea la predicare, ci este doar o ilustrare care poate fi folosită în predicare. Pavel vorbea despre durerea lăuntrică pe care o producea în el constrângerea de a predica Evanghelia.

Nu încerca niciodată să aplici aceste vorbe ale lui Pavel la sufletele care vin la Dumnezeu pentru a fi mântuite. Nu e nimic mai uşor decât să fii mântuit, deoarece aceasta este numai lucrarea suverană a lui Dumnezeu: „Veniţi la Mine şi Eu vă voi mântui“. Domnul nostru niciodată nu desemnează condiţiile uceniciei ca fiind condiţiile mântuirii. Noi suntem chemaţi la mântuire prin crucea lui Isus Cristos. Ucenicia, însă, implică o opţiune: „Dacă vrea cineva…” Cuvintele lui Pavel vorbesc despre faptul de a fi făcut rob al lui Isus Cristos şi în acest caz nu ni se mai cere permisiunea cu privire la ce să facem sau unde să mergem. Dumnezeu face din noi pâine frântă şi vin turnat, pentru plăcerea Lui.

Să fii „pus deoparte pentru Evanghelie” înseamnă să auzi chemarea lui Dumnezeu; când un om începe să audă această chemare, atunci începe o agonie care îşi merită acest nume. Orice ambiţie este înăbuşită în faşă, orice dorinţă a vieţii este stinsă, orice perspectivă este cu totul ştearsă şi uitată, în afară de un singur lucru: „pus deoparte pentru Evanghelie”. Vai de omul care încearcă să-şi îndrepte paşii în orice altă direcţie, o dată ce a auzit această chemare. Acest Colegiu există pentru a se vedea dacă Dumnezeu are aici vreun om care să fie preocupat de proclamarea Evangheliei Sale; pentru a se vedea dacă Dumnezeu te constrânge. Fereşte-te de alte chemări ce ar putea interveni atunci când Dumnezeu într-adevăr te constrânge.

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de OSWALD CHAMBERS

Disperare si credinta – Lazar Gog

agnus dei - english + romanian blog

lazar-gog

…depinde de noi, de fiecare, ce fel de credinta vrem sa avem. Pentru ca noi vorbim despre o credinta care este o incredntare. Credinta, cand ajunge in forma de incredintare, nu mai este un dar. In Biblie vorbim de darul credintei. Dar acela este cu totul altceva. Insa cand credinta este o incredintare, asta inseamna ca pe masura ce cunoastem Cuvantul Domnului, suntem tot mai liberi in duhul nostru sa credem pe Dumnezeu pe cuvant si ca ceea ce a spus El in Cuvantul Sau, este pentru noi, sa se implineasca in viata noastra.

TEXT Luca 7:1-10

După ce a sfârşit de rostit toate aceste cuvântări înaintea norodului care-L asculta, Isus a* intrat în Capernaum.
2 Un sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult şi care era bolnav pe moarte.
3 Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimis la El pe nişte bătrâni ai iudeilor, ca să-L…

Vezi articolul original 1.147 de cuvinte mai mult