Îți mulțumesc, Doamne!

Răbdare Doamne, Tu multă ai avut
Și m-ai chemat de multe ori, dar nu am vrut.
Ai insistat, la ușă ai bătut mereu.
Până la urmă, Ți-am deschis și eu,

SLĂVIT SĂ FII TU, DOMNUL MEU !

Ce mă făceam eu, Doamne, de plecai?
Răbdare dacă Tu n-aveai?
Eram și părăsit, și întristat,
Și-n focul ghenei aruncat.

O, DOAMNE, FII TU LĂUDAT !

Ne-ai scos din groapă
Și ne-ai trimis în ceruri sus.
Cu fiecare cui ce Te-a străpuns,
Cu fiecare strop de sânge ce Ți-a curs,

SLĂVIT SĂ FII TU, DOMNUL MEU, ISUS !

L-ai dat pe Fiul Tău Isus,
Să stea pe cruce-n cuie pus
Și umilit, și biciuit,
Să fiu eu astăzi mântuit.

O, DOAMNE, CÂT DE MULT TU NE-AI IUBIT !

Spre ceruri sus, noi am pornit
Căci Domnul azi ne-a mântuit.
Prin sângele Lui ne-a spălat
Și-n haine albe ne-a îmbrăcat.

O, DOAMNE, FII TU LĂUDAT !

Îți mulțumesc eu Doamne, pentru iubirea TA,
Îți mulțumesc Isuse, pentru jertfa TA .
Îti mulțumesc Doamne pentru că m-ai ales,
Îți multumesc pentru că azi, păcatul mi l-ai șters.
AMIN.

Cristina Velescu

Niciodata disperat

Dumnezeu e în control

“Dar pentru voi, care vă temeţi de numele Meu, va răsări Soarele neprihănirii, şi tămăduirea va fi sub aripile Lui;” (Maleahi 4.2)

Această prorocire, împlinită cu prima venire a slăvitului nostru Mântuitor, va avea o împlinire mai strălucită la reîntoarcerea Sa; ea este în acelaşi timp o făgăduinţă pentru viaţa noastră zilnică. Este drumul tău mai întunecos azi şi întunericul nopţii îţi pare mai adânc? Nu deznădăjdui, căci ziua se apropie. Ora cea mai rece şi întunecoasă este aceea dinaintea aurorii. Soarele care va răsări pentru tine este Soarele neprihănirii cu toate razele de sfinţenie. El vine să te bucure cu acea lumină în care strălucesc dreptatea şi mila Sa. La lumina Sa dătătoare de viaţă, vei afla scăparea. Domnul Isus este arătarea sfinţeniei şi a dragostei Iui Dumnezeu. Izbăvirea noastră va fi sigură, căci este dreaptă.

Singurul lucru de care avem nevoie va fi să ştim dacă ne temem…

Vezi articolul original 83 de cuvinte mai mult

Chemarea lui Dumnezeu

Cristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia.

1 Corinteni 1:17

 

Pavel spune aici că Dumnezeu ne cheamă să predicăm Evanghelia. Dar aduceţi-vă aminte ce înţelege Pavel prin „Evanghelie”: realitatea Răscumpărării prin Domnul nostru Isus Cristos. Noi suntem înclinaţi să facem din sfinţire scopul final al predicării noastre. Pavel foloseşte experienţa personală doar ca o ilustrare, nicidecum ca un scop în sine. Nicăieri nu ni se porunceşte să predicăm mântuirea sau sfinţirea; ni se porunceşte să-L înălţăm pe Isus Cristos (Ioan 12:32).

Este o denaturare să spunem că Isus Cristos a suferit în actul Răscumpărării pentru a mă face pe mine sfânt. Isus Cristos a suferit pentru a răscumpăra întreaga lume şi pentru a o aşeza întreagă şi reabilitată înaintea tronului lui Dumnezeu. Faptul că noi putem experimenta Răscumpărarea este o ilustrare a puterii realităţii Răscumpărării, dar nu acesta este scopul ei final. Dacă Dumnezeu ar fi om, cât L-ar durea inima şi cât de obosit ar fi din cauza cererilor constante pe care le facem pentru mântuirea şi sfinţirea noastră. Îl solicităm de dimineaţa până noaptea cerând lucruri pentru noi înşine – ceva din care noi să fim scăpaţi!

Când vom ajunge la fundamentul realităţii Evangheliei lui Dumnezeu, nu-L vom mai deranja pe Dumnezeu cu micile noastre plângeri personale.Singura pasiune a vieţii lui Pavel a fost să predice Evanghelia lui Dumnezeu. El a acceptat cu bucurie dureri, deziluzii şi suferinţe, dintr-un singur motiv: deoarece aceste lucruri i-au păstrat neclintit devotamentul faţă de Evanghelia lui Dumnezeu..

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

OSWALD CHAMBERS