Întristări, dar nu oase rupte

Dumnezeu e în control

“Toate oasele i le păzeşte, ca nici unul din ele să nu i se sfărâme.” (Psalmul 34.20)

Acest verset se referă în întregime la credinciosul care se găseşte într-o mare mâhnire: “Multe sunt necazurile celui neprihănit, dar Domnul îl scapă din toate”. Se poate să i se zdrobească sau să i se rănească carnea, dar “nici un os nu i se va sfărâma”.

Mare îmbărbătare pentru copilul lui Dumnezeu în încercare, îmbărbătare menită, să-l sprijinească în toate momentele sale grele. Până acum, ca şi de acum înainte, recunosc că n-am avut nici o pagubă adevărată din diferitele mele întristări. Ele nu m-au făcut să-mi pierd nici credinţa, nici nădejdea, nici dragostea. Dimpotrivă, departe de a se pierde, aceste oase ale caracterului au câştigat în tărie şi putere. Eu am acum mai multă cunoştinţă, mai multă experienţă, mai multă răbdare, mai multă statornicie decât aveam înainte de a veni încercările. Chiar…

Vezi articolul original 76 de cuvinte mai mult

Cand ti-e greu

„Când ți-e greu adu-ți aminte
c-a fost și ușor odată
și că iarăși o să fie,
n-avea inima-ntristată.

Când ți-amar adu-ți aminte
că ți-a fost cândva și dulce
și că iarăși o să-ți fie,
nu te prăbuși sub cruce.

Când ți-e dor adu-ți aminte
c-ai fost și-mpreună
și că iar vei fi, nu-ți pierde
liniștita voie bună.

Când ești dus adu-ți aminte
că doar ieri ai fost acasă
și că iarăși vei fi mâine,
ține-ți inima voioasă.

Când ești sus adu-ți aminte
că ai fost și jos pe scară
și că iar poți fi, ia seama,
nu știi ce-i până diseară.

Cât trăiești adu-ți aminte
c-ai să mori pe neașteptate,
umple-ți zilele cu fapte
și cu umblete curate.”

Traian Dorz