Pruncul minunat

Vremea, e în fapt de seară
Totul este liniștit,
Doar păstorii cu mioare
Stau și totu-i neclintit

Jos, în staul, lângă vite
Maria e frământată,
Iosif stă ca s-o asiste
Căci va naște, de îndată

Singuri sunt, vin de departe
Și abia s-au așezat,
Au cătat la multe case
Pentru noapte un loc de stat

L-au găsit cu greutate
Fiindcă toți i-au refuzat
Dar, afară nu se poate
Să rămână de-n noptat.

Maria este trudită
A făcut un drum prea greu
Iar vremea e împlinită
Pentru copilașul său.

Liniștea și pacea adâncă
E-ntreruptă, vin din cer
Îngeri, care slavă-I cântă
Pruncului plin de mister

S-a născut Cel așteptat
Fiul, Tatălui Ceresc,
Pământul s-a luminat
Toate despre El vorbesc

Îngerii, roată au făcut
Și-n onoarea Lui cântau
Întreg Cerul a văzut
Osanale, se auzeau

Păstorii când au aflat
Grăbiți au venit să-L vadă
Pe Pruncul cel minunat
Căci, nu le venea să creadă

Că atâta de aproape
S-a născut un Prinț Ceresc
Într-un loc umil, în noapte
Acum, să-L vadă doresc.

Ei, tare s-au minunat
De Pruncul cel luminos
Mielușei în dar I-au dat
Celui Sfânt, Isus Hristos

Pretutindeni au vestit
De minunea cea văzută
Despre Prunc toti au vorbit
Și de îngerii, ce-I cântă,

Magii de la răsăsrit
Conduși de o stea veneau
Și cu toți când L-au văzut
În fașa Lui se-nchinau

Daruri multe I-au adus
Pruncului din cer venit,
Lui Irod nu i-au mai spus
Despre Prunc, că L-au găsit

Pe altă cale s-au întors
Pe Irod l-au păcălit,
Să nu-i spună de Hristos
Locul, unde L-au găsit

Peste tot e bucurie
Scriptura s-a împlinit
Din a Lui Împărăție
Pruncul cel Sfant, a venit

Cântă Cerul si Pământul
Pentru Pruncul minunat
Iar vestea, zboară ca gândul
Și de ea, toți, au aflat.

Florența Sărmășan

Înţelegerea în lume

Dumnezeu e în control

“…El va hotărî între un mare număr de popoare; aşa încât din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor, cosoare; nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia, şi nu vor mai învăţa războiul.” (Isaia 2.4)

Oh! să poată aceste zile fericite să strălucească mai curând. Acum popoarele sunt bine înarmate şi descoperă arme noi din ce în ce mai distrugătoare, ca şi când cea mai mare slavă a omului ar fi să nimicească mii de semeni de-ai săi. Dar pacea va birui într-o zi în aşa măsură, încât armele de război vor fi din nou trecute prin foc şi schimbate pentru a putea fi întrebuinţate în scopuri paşnice.

Cum pare că se va face această minune? Prin comerţ, prin civilizaţie, prin instruire sau prin forţă? Nu, noi nu credem aceasta. Experienţele din trecut ne fac să nu avem nici o încredere în…

Vezi articolul original 131 de cuvinte mai mult