Ah, cum mi se stinge duhul
Și pe cale mă opresc
Nu mai înverzesc ca nucul
Și întruna obosesc
Gura mea ca altă dată
Nu rostește lauda,
Și urechea mea e surdă
Nu aude gura Ta…
Ochii mei acoperiti,
Nu mai plâng ca altă dată
Și se lasă ațintiți
Spre o altă cale, lată…
Și genunchi mei adesea
Nu mai cad în rugăciune
Nu mai sunt cuprinși de setea
De-a te simte iar pe Tine…
Tată te rog,.. izbește-n mine
Valul mării-nvolburate,
Ca să n-văţ o Doamne Sfinte
Să-Ţi slujesc iar în dreptate…
Năpădește Doamne-n mine
Focul Tău arzând pe veci
Ca să ard și eu cu Tine
De la mine să nu pleci…
Țintuește-mă Părinte
Cu privirea-Ţi arzătoare,
Ca să fiu copil de cinste
Demn de-a Regelui splendoare…