Tot ce ești stă într-o suflare
Dar rănești și nu te doare,
Cauți valori și pierzi valoare,
Calci cu tălpile pământul,
Atingi stelele cu gândul,
Dar mintea ți-o suflă vântul…
Măsori adâncimile,
Socoți înălțimile…
Dar „nu-ți vezi măsurile”.
Treci prin foc dar rece ești!
Strângi comori dar sărăcești!
Mergi pe-un drum dar rătăcești…
Birui dar n-ai biruință,
Cunoști dar nu ai „știință”,
Știi dar nu ai conștiință…
Ai un Țel dar n-ai voință,
Ai Chivot dar nu-n ființă,
Ai un crez…dar n-ai credință!
Soare ai dar n-ai lumină…
Pace ai dar nu-i divină…
Râzi…dar duhul tău suspină!
Ai picioarele în mână,
Ai și Ținta la îndemână,
Dar, și-o inimă haină…
Viață ai dar nu trăiești…
Iubit ești dar nu iubești…
Te cunoști…dar te-ocolești!
Vrei din ceruri stelele,
Din pământ comorile,
Din lume plăcerile
Și-ți urmezi visările
Dar nu-ți numeri zilele
Să-ți faci socotelile!
Ai Cuvânt dar nu-i dai glas,
Te treci fără-a face-un pas…
Pleci…Și nu-ți iei bun rămas…
Visul viitoru-ți scurmă,
Urma îți rămâne în urmă,
Un suflu suflarea-ți curmă…
Tu îți glorifici sinele,
Moartea îți curmă zilele…
Ce câștigi nebunule?!
Ioan Hapca
Dumnezeu e în control 