Iubește!

“Cine nu iubește, n-a cunoscut pe Dumnezeu;
pentru că Dumnezeu este dragoste.” (1 Ioan 4:8)

Iubește! Umple-ți inima de pace
Și-n viața ta să răspândești iubire.
Gonește răul, nu te mai întoarce
Spre ură și spre veninoasa fire.

Iubește părtășia ta cu Domnul,
Comorile Cuvântului ceresc.
Alungă lăcomia, pofta, somnul.
Nu te-nchina la chipul pământesc.

Iubește Adevărul și Lumina
Și viața nouă, dreaptă și curată.
Să nu te prindă-n vrejul ei minciuna
Și haina ta să fie fără pată.

Iubește Floarea dimineții-albastre,
Iubește Spinul sufletului greu,
Iubește Cerul miilor de astre,
Dar, înaintea lor, pe Dumnezeu!

Căci tu și eu venit-am din Iubire
Și prin Iubire fost-am vindecați.
Și ne-a fost dat, ca mai presus de fire,
Noi să iubim și să trăim ca frați.

Căci numai prin iubire și credință,
Trăind ca-n timpul zilei, mai frumos,
Ca sfinți, cântând cântări de biruință,
Ne va primi în cerul Său, Cristos!

Gelu Ciobanu

Lumină divină în întuneric

Dumnezeu e în control

“Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul Dumnezeul meu, îmi luminează întunericul meu.” (Psalmul 18.28)

Se poate întâmpla ca sufletul meu să fie în întuneric, şi dacă acest întuneric este de natură duhovnicească, nici o putere omenească nu poate să mă lumineze. Dar binecuvântat să fie Dumnezeu! El poate să lumineze întunericul meu şi să aprindă lumina mea imediat. Chiar când voi fi înconjurat de întuneric aşa de mare încât să-l pot apuca cu mâna, El poate pătrunde şi prin acest întuneric şi să-mi aducă lumină.

Când El va aprinde lumina mea, nimeni nu va putea s-o stingă şi flacăra nu va scădea nici din pricina lucrurilor trecătoare, niciodată cu trecerea timpului. Aceia a căror scânteie a fost aprinsă odată de Mântuitorul, luminează mereu. Oricare ar fi pricina întunericului meu, numai Dumnezeu este Acela care mă va lumina. Privirea mea este la El, Lumina Domnului va străluci în curând pentru…

Vezi articolul original 28 de cuvinte mai mult