Te tin in palma mea

Ce-i viata-aceasta plans si chin?
Furtuna sau un vant naprasnic?
Un bocet frant sau un suspin?
Sau e un tipat ce-i zadarnic?

Sau poate e doar bucurie ?
E zambet cald pe buze dulci
Ce iti trezeste mult dorinta
De-a te trezi cand iar te culci?

Oare-s in viata doar probleme
Si grijuri fara de hotar?
Sau poate clipe fericite
Pace si dragoste si har?

De multe, multe ori in viata
Noi ne simtim purtati de val
Fara un strop de siguranta
Ca vom ajunge-ntregi la mal

Si-n mintea noastra multe ganduri
Se inroiesc neancetat
Si multe lucruri poate-ncearca
Ca sa ne tina-ncovoiati

Poate ca Petru altadata
Mergand pe mare a crezut
Fiindca-avea-n fata pe Fiul
Ce sa-l ajute a putut

Asa si noi ca acel Petru
Stam des pe mare-ngrijorati
Purtand in inima povara
Cu frica de-a fi innecati

Cand valu-i mare si furtuna
Ne sta-mpotriva pas cu pas
Atunci cu toata indrazneala
Strigam la Tatal intr-un glas

Caci Tatal sfant e cel ce spune
„Am sa te port in palma Mea
Si niciodata -asta lume
Eu singur nu te voi lasa

In orice clipa-a vietii tale
Oricat de rau tu te-ai simti
Sa stii ca barca vietii tale
La malul sfant va poposi

In palma Mea vei sta in pace
Si-n suflet liniste va fi
Caci Eu am sa te strang de mana
Cand sus in ceruri vei sosi”

Gratii Sergiu

Teama are locul ei

“Ferice de omul care se teme necontenit.” (Proverbe 28.14)

Teama de Dumnezeu este începutul şi temelia adevăratei credinţe. Fără un respect sfânt şi o adorare serioasă a lui Dumnezeu şi a Cuvântului Lui, nu există punct de sprijin nici pentru cele mai strălucitoare virtuţi. Sufletul care nu-L cinsteşte pe Dumnezeu, nu va cunoaşte niciodată sfinţenia. Fericit este acela care are această teamă sfântă de a face rău. El se gândeşte înainte de a face ceva şi se teme să nu greşească, să nu-şi neglijeze lucrul pe care-l are de făcut şi-i este frica să nu păcătuiască. El se depărtează de orice prietenie primejdioasă, de orice flecăreală şi de orice lucrare necurată. Această abţinere de la rău nu-l face pe un om nenorocit, ci dimpotrivă, îi aduce fericire. Santinela care veghează este mai fericită decât soldatul care doarme în post. Cel ce vede de departe răul şi-l ocoleşte este mai fericit decât cel care merge spre rău cu nepăsare şi care sfârşeşte prin pierzare.

Temerea de Dumnezeu este un har luminos care îndrumă pe om pe o cale sigură, despre care se spune: “Nu va fi pe ea (pe cale) nici un leu şi nici o fiară sălbatică nu va trece pe ea”. Păzirea “de orice se pare rău” este o rânduială care face ordine şi care prin puterea Duhului Sfânt, îl pune pe om într-o stare care-l face să-şi păstreze îmbrăcămintea curăţată de întinăciunile lumii. În orice caz, cel ce “se teme necontenit” este fericit. Solomon a încercat în viaţa sa şi a gustat şi din bucuriile lumii şi din teama sfântă, şi a găsit că cea dintâi este deşertăciune, iar cea de a doua este fericire. Să nu facem şi noi încercările lui, dar să ne aducem aminte de concluzia la care a ajuns: deşertăciune într-o parte, fericire în altă parte.

Charles Spurgeon

Cantari de worship cu Cristian Silaghi

agnus dei - english + romanian blog

Cantari de worship cu Cristian Silaghi (partea 1)

Biserica Penticostală Română Happy Valley, Phoenix – Arizona. Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Predica Pastorul Cornel Avram

Cristian si Alina canta la minutul 35 – Iata-ma, smerit de maiestatea Ta

Cantari de worship cu Cristian Silaghi (partea 2)

Cristian si Alina canta la minutul 10:24

Vezi articolul original

Pastor Marian Zamfir – Restaurare

agnus dei - english + romanian blog

marian-zamfir

Pastor Marian Zamfir – Biserica Peniel Viena, Duminica 07.08.2016

Este vorba de restaurare. Este vorba de o nevoie care o avem toti pe toata suprafata pamantului de-a transforma, de-a aduce inapoi la planul si la ordinea lui Dumnezeu lucrurile care sunt cum n-ar trebui sa fie. Traim o vreme dificila cand lumea a devenit bisericoasa si  biserica a devenit lumeasca  si linia de demarcatie este foarte subtire. Iar atunci, intrebarea care o pune vrajmasul sau aici sunt 5 in text (Neemia). Dar intrebarea cheie este: Vor putea ei aduce la viata niste pietre inmormantate sub daramaturi arse de foc?

Vezi articolul original