Așa scriu eu

Așa scriu eu: cu mâna tremurândă,
Care-a pierdut tot leacu-alinător,
Înfometat sub pâinea aburindă,
Copac aproape mort lângă izvor.
Și n-am mai mult decât o mână goală,
Și mi-au căzut ciorchinii toți din poală.

Așa scriu eu: cu degetele albe
De lepra tolănită pe divan;
Pe gât am răni ascunse și port salbe
Din stropi de plâns, broboane de alean.
Și nu-mi aduce-n dar deșertăciunea
O haină, să-mi acopăr goliciunea.

Așa scriu eu: încovoiat de vreme,
De timp pierdut pe căi fără de rost,
Făuritor de false diademe,
Având palat de umbre adăpost.
Și-aș vrea din nou al veșniciei nimb,
Dar mi-e moneda calpă, cum s-o schimb?

Așa scriu eu: robit sub lanțuri grele,
Noian de gânduri sufletul îmi sapă,
Strivit de alte duhuri și mai rele,
Ce-au năvălit din locuri fără apă.
Și-n casa mea, cândva împodobită,
La loc de cinste-i cupa otrăvită.

Așa-am să scriu: doar Ție-ntotdeauna,
Chiar dacă toți m-au declarat pierdut
Când mi-a căzut pe lespede cununa!
Și, Doamne, doar Tu știi cum ai făcut,
Că mi-a cântat cocoșul într-o seară
Pe drumul spre Damasc… a doua oară!

Carmina Iri Voicu

Din orice împrejurare

“Dar eu strig către Dumnezeu şi Domnul mă va scăpa.” (Psalmul 55.16)

Eu trebuie să mă rog şi mă voi ruga. Ce altceva aş putea să fac? Înşelat, părăsit, batjocorit, Doamne, eu voi striga la Tine. Ţiclagul meu, în care m-am refugiat, a ars în flăcări şi s-a făcut cenuşă şi oamenii vorbesc să mă ucidă cu pietre. Dar eu îmi întăresc inima în Domnul, care mă va trece prin această încercare, cum m-a trecut prin atâtea altele. Dumnezeu mă va izbăvi, sunt sigur de acest lucru, cred acest lucru!

Dumnezeu mă va izbăvi şi nu altul. Eu nu doresc nici un alt ajutor şi nu îmi pun nici o încredere în braţul de carne, chiar dacă aş putea să fac acest lucru. Zi şi noapte, seara şi dimineaţa, eu voi striga la El şi numai la El, căci El este Dumnezeul tare. Cum mă va izbăvi El, nu pot să ştiu, dar ştiu că El va face acest lucru. El îl va trimite din ceruri pe îngerul Său care-mi va aduce ajutorul cel mai sigur, cel mai deplin, cel mai bun. Cât este de adevărat că El trăieşte, tot aşa de adevărat este că acel mare “EU SUNT” mă va scoate din această grijă de azi şi toate îngrijorările din viitor. Şi când va veni moartea cu toate tainele veşniciei, “El mă va izbăvi”, aşa cum a spus. Aceasta va fi cântarea mea de bucurie, care mă va întări în timpul ceasurilor întunecoase. Nu este acest lucru ca un fruct copt din pomul vieţii? Eu mă voi hrăni cu el. Ce gust plăcut are!

Charles Spurgeon