Coasta de Fildeş – Băiat creştin împuşcat şi ucis de teroriştii care au cruţat viaţa altui băiat care a fost în stare să spună o rugăciune islamică

agnus dei - english + romanian blog

Coasta de Fildeş – Băiat creştin împuşcat şi ucis de teroriştii care au cruţat viaţa altui băiat care a fost în stare să spună o rugăciune islamică

Coasta de Fildes, baiat ranit, dar a scapat cu viata. Photo credit http://news.nationalpost.com Coasta de Fildes, baiat ranit, dar a scapat cu viata. Photo credit http://news.nationalpost.com

6 teroristi au impuscat pe cine le-a iesit in cale – 22 morti, 50 raniti…

Un grup de terorişti a deschis focul, duminică, pe o plajă din oraşul istoric Grand-Bassam, în sud-estul Coastei de Fildeş, şi au ucis 18 persoane, printre care şi un copil de doar cinci ani. Micuţul s-a pus în genunchi şi a implorat să fie cruţat, însă atacatorii l-au ucis cu sânge rece, povesteşte un martor care a asistat la oribila faptă.

Potrivit unui alt martor, Marcel Guy, un bărbat cu o barbă lungă a vorbit cu doi copii în arabă şi a cruţat viaţa celui care a fost în stare să spună o rugăciune islamică.

Citeste…

Vezi articolul original 214 cuvinte mai mult

Reclame

CE VEZI, SA NU VEZI – CE AUZI, SA NU AUZI – Rev. Ilie U. Tomuta

agnus dei - english + romanian blog

„Asa vorbeşte Domnul: ‘Un tipat se aude la Rama, plangeri si lacrimi amare: Rahela isi plange copiii si nu vrea sa se mangaie pentru copiii ei, caci nu mai sunt!’”

Ieremia 31:15

rev. Ilie Tomuta Genesis Mission rev. Ilie Tomuta Genesis Mission

Nu vorbi unde nu sunt urechi ca sa te asculte este sfatul unui intelept de demult. Uneori vorbim si oamenii ne asculta dar nu ne aud…

Pe bun drept numita “Lumea surdo mutilor”. O lume care a amutit, o lume care si-a pierdut sensibilitatea fata de cel de langa el. Nu vedem si nu auzim. E bezna in noi insine, un intuneric de care ne ingrozim tot mai mult pe zi ce trece.

Tot ce avem de spus pentru cel de langa noi, se rezuma la cateva semne.
Altatdata era o cinste sa-ti iei palaria de pe cap si sa saluti cu respect pe cel care-l cunosteai. Astazi doar dam din cap si probabil schitam un…

Vezi articolul original 1.416 cuvinte mai mult

Am învăţat să depindem de Tine…

Am învăţat să depindem de Tine
În orice situaţie, în orice loc
Eşti Veghetorul ce-alină suspine
Şi ne scapă din labirint şi din foc.

Depindem de Tine; recunoaştem deschis
Prezenţa Ta ne-nsoţeşte pe cale
O, Tată preasfânt, nicicând n-ai omis
Să plângi cu noi în zile de jale…

Dulcea-Ţi prezenţă produce în noi
Sentimente cereşti, elan, dedicare
Despărţiţi de Tine  n-am fi eroi
Ne-am prăbuşi, rapid, în golul cel mare.

Cum firul de iarbă are-n pământ
O rădăcină vie de care depinde
Aşa Te avem  cu viu-Ţi Cuvânt
De care niciodată nu ne-om desprinde…

Cum ramul din pom de tulpină-i legat
Aşa suntem şi noi legaţi de Mesia
C-aşa putem avansa ne-ncetat
Spre tărâmul unde-om trăi veşnicia.

Uneori ne-a învins îndemnul firesc
De-a rezolva problemele fără Tine
Le-am rezolvat…aşa…în chip omenesc
Nu potrivit Legilor Tale divine,

Iar  rezultatul? Desigur, durere
În loc de succes a fost faliment
Şi-abia apoi venit-am a-Ţi cere
Să fii, o, Părinte, în toate prezent,

Să fii cu noi când furtuna-i aproape
Dar şi când furia ei s-a calmat
Pe marea vieţii păşi-vom pe ape
Când vom simţi braţul Tău încercat.

Am învăţat să ne-ncredem în Tine
Când vântul e aprig, dar şi când e calm
Şi când sunt nori, şi-n zile senine
Luăm dulceaţa cuprinsă-ntr-un psalm.

Titanii credinţei, profeţi, slujitori
Toţi s-au bazat pe puterea cerească
Nici opoziţii, nici crunte terori
N-au putut crezul lor să-l răcească.

Depindem de haru-Ţi bogat revărsat
Cum floarea în glastră depinde de apă
În mâinile Tale, duios, ne-ai luat
Când am căzut în teribila groapă.

Şi-n câte necazuri, şi-n câte-ncercări
Ne-ai dat energii să stăm în picioare!
Le-am înfruntat cu rugi, cu cântări
C-acestea vin din divine izvoare.

Am învăţat să trăim prin credinţă,
Să depindem, în toate, de dragostea Ta
La Tine-i Cuvântul, suprema ştiinţă
La cârma vieţii, mereu, Te-om avea.

George Cornici

Mângâierea mamei

“Vă voi mângâia, cum mângâie o mamă pe copilul ei.” (Isaia 66.13)

Mângâierea unei mame! Este însăşi dragostea duioasă. Cum înţelege ea necazul copilului ei! Cum îl stânge ea la piept şi-i ia toate suferinţele în inima ei! Ei poate sa-i spună totul, încredinţat că ea îl înţelege, ca nimeni altul. Dintre toate mângâierile, cea mai dulce este a mamei sale. Aceasta a simţit-o mai mult decât un om încercat.

Dumnezeu S-ar coborî oare, ca să ţină locul unei mame? Din partea Sa e bunătatea însăşi. L-am cunoscut ca Tată, dar iată că vrea sa fie pentru noi chiar o marnă, îndemnându-ne prin aceasta la o sfântă apropiere, la o încredere fără rezervă, la o odihnă deplină. Când Dumnezeu însuşi ajunge “Mângâietorul” nostru, nu ne mai poate frământa nici o îngrijorare. Deci să-I spunem Lui apăsarea noastră, chiar daca nu putem face aceasta decât prin suspine şi prin plâns. El nu ne dispreţuieşte plânsul, aşa cum n-ar face nici mama noastră. Ca şi ea, va avea milă de lacrimile noastre, de slăbiciunea noastră şi ne va ierta greşelile, dar într-un fel mai sigur decât ar putea mama noastră. Să nu purtam singuri greutăţile noastre; făcând aceasta, am face o mare greşeală, când o Fiinţă aşa de bună stă gata să le împărtăşească. Să le spunem deci fără întârziere Dumnezeului dragostei. El nu se va obosi de noi, cum nu se oboseşte nici o mamă.

Charles Spurgeon

Dialogos – Creierul, o amprenta divina – Prelegere Voicu Tudorache

agnus dei - english + romanian blog

Emil Bartos cu Voicu Tudorescu - Dialogos

Forumul Dialogos Emil Bartos cu Voicu Tudorache – Creierul, o amprentă divină.

Prelegere in Limba Romana.

Adelina Ghilea despre Voicu Tudorache:

În acest weekend am avut onoarea de a-l avea ca și invitat pe prof.univ. Voicu Tudorache.

Dumnealui este șeful Clinicii de Pneumologie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” și șeful disciplinei Pneumologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

(in Limba Engleza):

To sit at the same table with such brilliant minds is not just an intellectual challenge, but also an opportunity to explore and learn like never before. This weekend I had to honor of recording an interview about the human brain and God’s precise design of it, with dr. Voicu Tudorache. He is the chief of the Pneumology Clinic as well as the chair of the Pneumology Department at „Victor Babeș” University, both in Timisoara. //…

Vezi articolul original 88 de cuvinte mai mult