Privim spre Norvegia ca model în multe domenii, ocupând locuri pe podiumuri internaționale sau europene la capitole la care noi românii suntem adesea corigenți. Privim spre Norvegia minunându-ne de frumusețile naturii, de ceea ce se vede în cerul și pe pământul norvegian. Pe oamenii de acolo îi știm înalți, verticali, luminoși, zâmbitori.
Cu toate acestea, de câteva luni de zile simțim că avem în față o cortină de fier. Un drapel țeapăn, cu o cruce pe el, un ecran pe care se disting siluete, dar dincolo de care se aud înăbușite strigătele unor copii, ale unor părinți, ale unor familii îndurerate.
Ce se întâmplă așadar dincolo de cortina norvegiană?
Așa cum am anunțat aici, vă oferim prima parte a unui interviu cu un părinte și un jurist, ambii locuind în Norvegia. Întrucât vorbim adesea de semnele vremurilor noastre, îndrăznim să dăm curs provocării lui Isus: „faţa cerului ştiţi s-o…
Vezi articolul original 3.933 de cuvinte mai mult