Incendiu la Hotelul Address Downtown din Dubai

Ciprian I. Bârsan

image

Chiar acum în noaptea de Revelion, ard 20 de etaje din Hotelul Address Downtown din Dubai (Emiratele Arabe Unite). Hotelul are 63 de etaje, este înalt de 300 de metri și este situat la doar 500 metri de Burj Khalifa (cea mai înaltă clădire din lume).
Domnul să se îndure să nu fie victime omenești !

Vezi articolul original

Se duc zilele…

Se duc zilele și altele vin
C-așa prevede decretul divin
Zile ploioase sau zile cu soare,
Îmbrăcate-n nevoi sau splendoare
Toate ne-aduc întâmplări, episoade
Apoi se formează în luni și-n decade
Secole-apar, apoi, și milenii
Și-nscrise-n arhivă le țin cetățenii
Iar, apoi, infinitul le-atrage pe toate
Semn că la număr nu-s limitate.
Dar ce-nvățătură primim de la ele?
Ce ne dezvăluie-n clipele grele?
Ne spun s-acceptăm legea divină
Că Mirele-i gata, oricând, ca să vină
Ne spun că viața nu stă pe loc,
Că nu-i îmbrăcată în strai de noroc,
Că e un Stăpân peste timp, peste vreme
Care poate răspunde la orice probleme.
Necazuri au fost și iar o să vină
Dar nu pot învinge eterna Lumină.
Ce-a fost va mai fi – zice Scriptura
Că-n toate ea stabilește măsura.
Au fost încercări și iar o să fie
Dar n-o s-apelăm la zeu sau la glie
Și n-o să mergem la ape stătute
Și nici la cei ce vor să-mprumute
Speranțe ce mor după câteva zile
Și vindecări învăluite-n pastille
Ci mergem la ape din sfinte izvoare
Ce pot vindeca tot ce ne doare.
Zilele vin, zilele zboară
Dar ce rămâne e o comoară
Păstrată-n lăuntrul predat, totalmente
C-așa învingem furtuni și torente
Ce rămâne e-acea-ncredințare
Că putem depăși situații precare.
O zi e cu nori, iar alta-i senină
În viață e noapte și este lumină
Vin și adieri dar și uragane,
Vin și aliați și armate dușmane
Și ciclul acesta atât de précis
Ne-aduce aminte că tot ce e scris
Despre infern, paradis și pământ
A fost inspirat prin Duhul cel Sfânt,
C-al nostru ”Acasă” nu e în vale
Ci-n Plaiul cu neofilite petale.

*********
Se duc zilele și altele vin
Să-mbrace-n odihnă eternul destin.

George Cornici

Nu voi fi străin în cer

“Mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.” (Psalmul 73.24)

Din zi în zi şi din an în an, credinţa mea se sprijineşte, cu o încredere tot mai profundă, pe înţelepciunea şi dragostea Dumnezeului meu şi ştiu că n-am crezut în zadar. Nici unul din bunele Lui cuvinte nu va cădea vreodată la pământ.

Eu îmi pun mâna mea în mâna Mântuitorului Meu ca El să mă conducă. Nu ştiu ce drum să aleg, dar Domnul îmi va alege moştenirea. Am nevoie de sfat şi de călăuzire, căci lucrările pe care le am de îndeplinit sunt grele şi de ele depinde viitorul meu. Pentru aceasta eu privesc la Domnul după cum preotul din Vechiul Testament întreba pe Urim şi pe Tumim. Eu preţuiesc mai mult sfatul lui Dumnezeu care nu greşeşte, decât sfatul judecăţii mele sau părerea prietenilor mei. Doamne, Tu vei fi întotdeauna călăuza mea.

Curând va veni sfârşitul; numai câţiva ani şi voi părăsi această lume ca să mă duc la Tatăl meu. Domnul va fi atunci la căpătâiul meu; El mă va primi la uşa cerurilor şi-mi va ura “bun venit” în locurile de slavă. Eu nu voi fi deloc un străin în cerul Său, ci Tatăl meu şi Dumnezeul meu va fi fericirea mea fără sfârşit.

Slavă sa fie Aceluia care mă va conduce aici şi după aceea mă va primi la El.

Charles Spurgeon