Doamne, Tu ești Calea binecuvântată!

Doamne, Tu ești Calea binecuvântată,
Adevărul veșnic și preasfânt,
Viața nouă, sfântă și curată
Și prin toate Mâna Ta ne poartă
De la naștere și până la mormânt!

Când furtuna grea ne înconjoară,
Când ne ard durerile amar,
Când ne macină a încercării moară
Și zdrobiți ne plângem sub povară,
Alergăm la mila Ta în har!

Ne plecăm în rugă către Tine,
Vindecare, Tu poți să împarți,
Tu cunoști a inimii suspine,
Sufletul, dorințele divine
Și lumina ochilor curați!

Vino, Doamne, stai în casa noastră,
Fii cu noi în încercarea vieții,
Să privim întinderea albastră
Cu seninul înflorit în glastră
Mângâiați de Raza dimineții!

Poartă-ne smeriți pe calea dreaptă
Spre Limanul sfânt al bucuriei,
Să ne bucurăm și noi odată
În Cetatea cu rubini în poartă
Și lumini pe cerul veșniciei!

Vrem să împlinim a Ta voință
Cu credință, pace și iubire;
Știm că bucurii și suferință
Le primim cu buna Ta știință,
Și prin Tine toate-au împlinire!

Dă-ne, Doamne, liniște, răbdare
Cât vom mai trăi pe-acest pământ,
Și ca păsări albe, călătoare,
S-așteptăm cereasca Ta chemare
Cu privirea sus, la Cerul Sfânt!

Gelu Ciobanu

Dragostea şi legământul său

“Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine.” (Isaia 54.10)

Una din cele mai preţioase însuşiri ale dragostei dumnezeieşti este caracterul ei statornic. Stâlpii pământului pot să fie mutaţi din locul lor, dar harul legământului Dumnezeului celui milostiv nu se va îndepărta niciodată de la poporul Său. Ce fericit este sufletul meu că poate avea o încredere tare în această făgăduinţă a lui Dumnezeu! Anul se apropie de sfârşit şi anii vieţii mele nu mai sunt mulţi, dar timpul nu-L schimbă pe Mântuitorul meu. Invenţii noi iau locul celor vechi, este o prefacere neîntreruptă în toate lucrurile la care ne uităm sau ne gândim; dar Domnul nostru rămâne acelaşi. Prin forţă se pot netezi dealurile, dar nici o putere nu poate să Îl zdruncine pe Dumnezeul cel veşnic. Nimic din trecut, nimic din vremea de faţă şi nimic din viitor nu va putea să schimbe bunătatea Domnului Dumnezeu faţă de mine.

Suflete al meu, rămâi în această dragoste veşnică a Domnului, care te socoteşte că eşti sânge din sângele Său. Adu-ţi mereu aminte de legământul veşnic. Dumnezeu îşi aduce aminte de el; dar tu veghează ca nu cumva să-l uiţi. În Cristos, Dumnezeu S-a angajat să fie Dumnezeul tău şi să te păzească ca pe unul care faci parte din poporul Său. Dragostea şi legământul sunt aici unite ca două lucruri sigure şi durabile pe care veşnicia le va întări şi mai mult.

Charles Spurgeon