Presa Norvegiana – Dagen: Cazul familiei BODNARIU a DECLANSAT o FURTUNA

agnus dei - english + romanian blog

Hundreds (600+) of Romanians Protest in Bucharest Child Protection Service of Norway. Source www.tnp.no (Photo prodocens media)

Lideri crestini din Norvegia si-au exprimat uimirea ca cei 5 copii ai lui Marius si Ruth Bodnariu au fost luati si faptul ca mass media nu raporteaza cazul…

Care este motivul pentru care acest cotidian si alte saituri norvegiene incep sa raporteze cazul familiei Bodnariu? Presiunea mass mediei din SUA si Romania. Articolul principal care le-a atras atentia este cel din Christian Post….

cotidianul norvegian Dagen despre cazul fam. Bodnariu Photo Agnus Dei

Cazul familiei BODNARIU a DECLANSAT o FURTUNA

• Cazul a atras reacții masive în rândul simpatizanților străini.
• Pe grupul Facebook au  luat steagul norvegian ca poza de profil.
• Susținătorii fam. Bodnariu, din alte țări,  reacționează la ceea ce ei percep ca este un abuz al unei familii.
• Se susține o campanie in care se trimite e-mail și cărți poștale  demnitarilor…

Vezi articolul original 1.041 de cuvinte mai mult

O lume pe dos. Cazul Bodnariu va schimba mizerabilul „sistem de protectie sociala” din Norvegia? (Video)

CrestinTotal.ro

Sunt mama a trei copii si nu-mi pot imagina de ce as fi in stare daca niste straini s-ar atinge de ei. Doar sa se atinga, nu sa-i ia de acasa.

Cazul nefericit al familiei romano-norvegiene, Bodnariu, a atras atentia mass-mediei prin socul pe care l-a suferit aceasta atunci cand toti cei cinci copii au fost luati de autoritati, fara vreun preaviz sau explicatii in acest sens. O familie impecabila, integrata foarte bine in societate, ambii soti cu servicii respectabile.

Vezi articolul original 707 cuvinte mai mult

Marius Tuca, un editorial interesant despre Cazul Bodnariu

Ciprian I. Bârsan

Sursa poza:

www.ampress.ro
Motto: “Ce poate fi mai neverosimil decît realitatea?” (Dostoievski, în “Jurnal de Scriitor”)
Da, dragă Norvegie! Şi eu îmi îndoctrinez copilul! Şi ca mine sînt mulţi alţii. Copilul meu ştie Tatăl Nostru, Crezul şi Ȋnger-Ȋngeraşul meu de la un an şi opt luni. Copilul meu e împărtăşit în fiecare duminică şi sărbătoare. Copilul meu ştie că Sărbătoarea Crăciunului nu e despre un moş gras care circulă prin aer, tras de reni, e despre Naşterea Domnului, venirea Lui în trup pe Pămînt. (Apropo, te-ai gîndit vreodată, dragă Norvegie, ce onoare ne-a făcut Domnul că S-a coborît printre tîmpiţii de noi?)
Copilul meu ştie să-şi facă cruce de cînd a învăţat că are control asupra mîinilor lui. Pe Maica Domnului o iubeşte “de nu poate să numere”, la fel şi pe sfinţi şi pe îngeri.
La noi, în Romȃnia, există copii care ţin post de la vîrste foarte mici…

Vezi articolul original 441 de cuvinte mai mult

Se-apropie Întruparea

Se-apropie „Crăciunul”, tu cum o să-l primeşti ?
Ţi-e sufletul o iesle primitoare,
Ai inima deschisă să-L cinsteşti,
Şi gând curat, pe Prunc să-L preamăreşti,
Sau, nici nu-ţi pui o astfel de-ntrebare ?

Se-apropie o sărbătoare sfântă,
Eşti gata s-o serbezi după Cuvânt?
Auzi, aievea, îngerii cum cântă,
Sau pe Irod, cum jalnic se frământă,
Că Rege S-a născut pe-acest pământ ?

Poţi fi la fel de bucuros, precum păstorii,
Eşti gata daruri scumpe, smerit să Îi aduci?
Ori, pentru tine, tema sărbătorii,
E o poveste… tu nu simţi fiorii,
Şi bucuria mare de atunci?

Doreşti să fi urmat şi tu o stea ?
Cu magii ce-au pornit din răsărit ?
Sau, pentru tine-i o povară grea,
Să te închini smerit, la ieslea Sa,
Să-L ai pe El, pe veci Sărbătorit ?

Vezi tu acum, o sărbătoare a Iubirii,
Ce-ţi dăruieşte pace şi lumină?
Sau, doar tradiţii, bucuria firii,
Ce nu-ţi oferă şansa nemuririi
O sărbătoare-ascunsă în rutină ?

Dar ce-i colindul pentru tine, oare ?
Un cântec, ce-l înalţi spre „flori de măr”,
Spre „leru-i ler”, spre lucruri pieritoare ?
Adu lui Isus, laude, osanale,
Vestind pe El, şi-ntregul Adevăr.

Hai să privim  cu toţii în Scriptură,
Ea dă răspuns la orice întrebare,
Şi să ne fie sfântă-nvăţătură,
Întreg păcatul ardă, fie zgură,
Şi Domnul să Se nască-n fiecare !
Paula Szabo

De la mânie la dragoste

“El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.” (Mica 7.19)

Dumnezeu nu Se întoarce niciodată din dragostea Sa faţă de noi, dar Se întoarce adesea din mânia Sa faţă de noi. Dragostea Sa pentru aleşii Săi se potriveşte cu firea Sa. El iubeşte pentru că El este dragoste; El ne ameninţă pentru că găseşte că aşa este de folos pentru binele nostru. El va avea din nou milă de ai Săi, căci aşa îl îndeamnă inima Sa plină de dragoste. El va avea milă de ei, va potoli durerile lor şi-i va vindeca. Şi apoi ce făgăduinţă! “El va călca în picioare nelegiuirile noastre.” El va birui. Ele într-adevăr caută să ne înlănţuie, dar Domnul prin dreptatea Sa ne va da biruinţă. Aşa cum s-a întâmplat altă dată cu canaaniţii, ele vor fi biruite, călcate în picioare şi distruse.

Vor fi îndepărtate chiar şi urmările păcatelor noastre. “El va arunca toate păcatele noastre”, da toate oştirile păcatelor noastre, oricât de numeroase ar fi. “El le va arunca în fundul mării”, aşa cum a făcut cu Faraon şi cu carele sale. Numai braţul Său atotputernic este în stare să facă o asemenea minune. Ele n-au fost aruncate în largul mării de unde să poată să iasă la suprafaţă şi să reapară sub ochii noştri, ci au fost aruncate în adâncul mării. Ca o piatră, ele se vor pogorî acolo până la fund, ca sa dispară pentru totdeauna.

S-aducem slavă Dumnezeului izbăvirii noastre.

Charles Spurgeon