Eşti pregătit?

E cerul plin de nori în zare, e vuiet mare, tărăboi;
Sunt zvonuri declarate-n presă, că stă să-nceapă un război.
Mii de creştini decapitaţi, copii şi mame! Este cert,
Căci ISIS, cu a lui cruzime, transformă globul în deşert.

Sunt terorişti în toată lumea, atacurile se-nmulţesc,
Grenade, bombe, puşti, pistoale, pe toată lumea îngrozesc.
Sunt veşti cumplite în ziare, pe facebook, twiter, instagram,
Că este omorât creştinul, ce nu aderă la islam.

De eşti în viaţă, te întreabă: a cui Mână te protejează,
De eşti scutit de glonţul morţii, cui oare I Se datorează?
Cine-ţi păzeşte paşii tăi, cine asupra ta veghează?
Cine te ocroteşte-n taină, de-atacuri, bocet şi de groază?

E EL!!! E Dumnezeu din cer, prin îndurarea Lui trăieşti,
Nu zăbovi nicio secundă: apleacă-te să-I mulţumeşti…
Smereşte-te, cum niciodată nu ai făcut-o-n viaţa ta,
Căci în curând, ISUS REVINE şi Îşi va lua Biserica!

E timpul azi să te verifici; apleacă-te în rugăciune,
Grăbeşte-te, căci scurtă-i vremea, când poţi îngenunchea, creştine!
ISUS REVINE! Eşti tu gata, să te întâmpine pe nori,
Eşti gata să te-ndrepţi spre ceruri, spre locul veşnic, cu comori????

Laura Neagu

Foame potolită

“Căci El a potolit setea sufletului însetat şi a umplut de bunătăţi sunetul flămând.” (Psalmul 107.9)

E bine să suspinăm şi, cu cât suspinele vor fi mai mari, cu atât mai bine. Dumnezeu găseşte plăcere să împlinească dorinţele sufletelor noastre, oricât ar fi ele de adânci şi mari. Ca Dumnezeu să dea mult, noi să dorim mult. Starea noastră sufletească nu este sănătoasă atâta timp cât suntem mulţumiţi de noi înşine şi nu simţim alte nevoi. Aceste dorinţe după un har mai mare şi aceste suspine care nu se pot spune sunt greutăţi care cresc, dar astfel de greutăţi am vrea să le simţim totdeauna mai mult. Oh, dacă Duhul Tău ne-ar face să suspinăm şi să strigăm cu tot mai multă ardoare după cele mai bune lucruri!

Foamea nepotolită nu este plăcută; dar fericiţi sunt aceia care au foame şi sete după neprihănire. Nu numai că foamea lor va fi potolită, dar ea va fi săturată din belşug. Ei vor primi nu numai o hrană oarecare, ci li se va da o hrană potrivită cu slava Domnului şi vor primi bunuri care vin din bogăţiile lui Dumnezeu.

De aceia să nu se tulbure deloc cei care suspină din cauza foamei pe care o simt, ci să-şi unească glasul lor cu glasul psalmistului care de asemeni tânjeşte după slava lui Dumnezeu şi Îl laudă pe Domnul pentru bunătăţile şi minunile Lui printre fiii oamenilor.

Charles Spurgeon