Curgi peste mine

Am numai  aceste zdrenţe pe mine,
Dar dacă vii şi mă îmbraci
Cu prezenţa ta
Voi avea veşmântul de care am nevoie.
Vino, umple-mă, spală-mă,
Auzi-mi strigătul meu,
Stârneşte-mi sufletul pentru tine
Inflăcărează-l.
Sunt aşa gol înăuntru,
Am nevoie să simt
Dulcea ta prezenţă ce-mi dă putere
Adânc în interiorul meu,
Sunt aşa pierdut fără tine.
Râul tău de foc purificator
Coboară peste mine precum talazurile
Peste trupul meu obosit
Ce tremură din cauza a ceva
Mult dincolo de înţelegerea mea,
Încet mă acoperă de la cap
până în vârful degetelor şi
îmi ia fiecare fărâma de energie
în timp ce mă prăbuşesc sub
puternicele rafale ale harului
şi îmi ia durerea,
remuşcarea şi ruşinea
eliberând un suflet prizonier
frângând cătuşele
şi lanţurile de la  picioare.
Vii cu aşa putere
Şi mă pierd în tine,
Mă inviţi să mă înalţ în zbor spre cer
Aşa cum vulturii se’nalţă.
Tu mi-ai dat pacea
Care întrece înţelegerea
Tu ai luat regretul
Şi tot tu mi-ai dat iertare
mi-ai luat goliciunea
şi ai turnat ungerea ta în vidul meu
ce are forma TA.

© Sabina Rosca

Faceţi gropi

“Şi a zis: Aşa vorbeşte Domnul: “Faceţi gropi în valea aceasta, groapă lângă groapă! Căci aşa vorbeşte Domnul: “Nu veţi vedea vânt şi nu veţi vedea ploaie, dar totuşi valea aceasta se va umple de apă, şi veţi bea, voi, turmele voastre şi vitele voastre.” (2 Împăraţi 3.16-17)

Trei oştiri ar fi pierit de sete dacă n-ar fi lucrat Domnul Dumnezeu. Fără să fi trimis nori sau ploaie, El le-a dat o provizie de apă din belşug. Dumnezeu nu depinde de metodele obişnuite şi poate să uimească poporul Său cu lucruri noi, care sunt martore ale înţelepciunii şi puterii Sale. În aceste minuni noi recunoaştem mâna lui Dumnezeu, mai bine decât prin mersul obişnuit al lucrurilor. Dacă El nu ni Se arată în felul în care noi ne aşteptăm sau nădăjduim, într-un fel sau altul, Dumnezeu totuşi va îngriji de toate. Este pentru noi o mare binecuvântare să fim înălţaţi mai presus de lucrurile de mâna a doua şi să putem astfel să ne gândim adânc la lucrurile deosebite ale lui Dumnezeu.

Avem noi astăzi prilejul să săpăm şanţuri în care să se poată revărsa binecuvântarea lui Dumnezeu? Dar iată că noi adesea pierdem prilejul ca să arătăm în viaţă că avem o credinţă reală. Să aşteptăm astăzi răspunsurile la cererile noastre. Să facem ca acel copil care a luat umbrela de ploaie atunci când s-a dus la o adunare în care urmau să se facă rugăciuni pentru ploaie. Cu aceeaşi siguranţă să aşteptăm şi noi binecuvântarea lui Dumnezeu. Să săpăm gropi şi să credem că El le va umple.

Charles Spurgeon