Ce ne-am face fără Tine, Doamne…

Ce ne-am face fără Tine, Doamne,
Atunci când nu mai sunt puteri…
Atunci când zilele sunt grele,
Când nu-i alin, nici mângâiere,
Când ai pierdut și ziua cea de ieri…

Ce ne-am face fără Tine, Doamne,
Când toamna a venit la geam…
Când ploile și vântul dau năvală
Smulgându-ți ultima năframă
Iar frunza plânge pe un ram…

Ce ne facem fără Tine, Tată,
Fără Cuvântul Tău etern…
Când visele de vânt sunt spulberate,
Iar inima mai cu putere bate,
Văzând în jurul nostru un infern.

Ce ne-am face fără Tine, Tată,
Fără de dragostea ce-ai pus-o în noi.
Fără nădejdea că odată,
O primăvară ne așteaptă,
Fără necazuri, fără vânt și ploi.

Îți mulțumesc din suflet Tată,
Că-n clipe grele lângă mine-ai fost;
Că-n toamna vieții mele zbuciumată,
Nu m-ai lăsat în vânt, nemângâiată,
Mi-ai fost și pavăză, și scut, și adăpost.

Ana Onofrei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s