Samanta buna

Motto:””Fiul omului va trimite pe îngerii Săi și ei vor smulge toate lucrurile care sunt
pricină de păcătuire și pe cei ce săvârșesc fărădelegea și-i vor arunca în cuptorul
aprins; acolo vor fi plânsul și scrâșnirea dinților. Atunci, cei neprihăniți vor străluci
ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit să audă.”” Amin!
Matei 13:41-43.
Pe cînd îi îndruma Isus
Cu sfaturi și povețe sfinte,
Ucenicilor le-a pus
Altă pildă înainte.

În pilda Sa avea să spună
Că un om a semănat
În țarină-i sămânță bună
Să rodească grâu curat.

Dar pe când dormeau cu toții
Vrăjmașul avea să vină
Și nevăzut, în toiul nopții,
A semănat în grâu neghină.

Iar când grâu’ a răsărit
Și-a crescut bobul în spice,
Și neghina s-a ivit
Ca toată holda să o strice.

Stăpânului, robii i-au spus
Despre grâul cu pricina:
„Doamne, nu sămânță bun-ai pus?
De unde-a răsărit neghina?”

„Am semănat – îi lămurește –
O sămânță roditoare;
Iar dacă neghina crește,
E a vrăjmașului lucrare.

Dacă a prins rădăcină
S-o smulgeți nu veți putea;
Nu cumva smulgând neghină
Să smulgeți și grâu cu ea.

Ci lăsați holdele să crească
Cu neghina printre spice;
Și când grâu-o să se coacă,
Secerătorilor le-oi zice

Ca să smulgă întâi neghina
Și legată-n snopi, s-o ardă;
Iar grâul în grânar să-l pună,
Nici un bob să nu se piardă. ”

Apoi, ca pilda s-o-nțeleagă,
Ucenicilor le-a spus
Că țarina e lumea-ntreagă,
Iar Cel ce seamănă-i Isus.

Sămânța bună și curată
Sunt copiii lui Dumnezeu,
Iar în neghina semănată
Vedem fiii celui rău.

„Grânar” Domnul a numit
Veșnica Sa Împărăție,
Iar al veacului sfârșit
E „Secerișul” ce-o să fie.

Atunci, pe întreg pământul
Vor veni secerătorii,
Îngerii Celui Preasfânt
Să smulgă răufăcătorii.

Toate lucrurile dovedite
Ca lucruri de păcătuire,
Vor fi smulse și-azvârlite
În focul veșnic spre-osândire.

Și toți acei neprihăniți
– Sfinții, pilde-n curăție –
Străluci-vor fericiți
În cereasca Împărăție.

Doamne,grăbește-Ți venirea
Ca să-nceapă secerișul!
Nu lăsa nelegiuirea
Ca să stea de-a curmezișul.

Că răii au umplut grădina
Cu sadul lui Belzebut
Și în holda Ta, neghina,
Tot mai mare a crescut.

Au intrat răii pe-ogoare
Cu sămânță de minciună
Semănând vânt de pierzare,
Dar vor secera furtună.

Cum rodul lor e rătăcirea
Ca lucrare a urâciunii,
Vor secera nelegiuirea
Și-or mânca rodul minciunii.

Doamne!
În nesfârșita-Ți îndurare,
Fă-ne Tu să fim lumină!
Iar în holda Ta cea mare
Să fim grâu și nu neghină.

Ioan Vasiu

Secerişul luminii, bucuria

“Lumina este semănată pentru cel neprihănit şi bucuria pentru cei cu inima curată.” (Psalmul 97.11)

Neprihănirea poate să-I coste pe cel care o urmăreşte în orice împrejurare, dar până la urmă se sfârşeşte printr-o răsplătire care este un mare câştig. O viaţă sfântă este o sămânţă; multă sămânţă este răspândită şi este îngropată în pământ, dar nu este complet pierdută. Noi greşim dacă aşteptăm o recoltă imediată, dar greşeala este firească, căci este imposibil ca să acoperi lumina. Totuşi “lumina este semănată”, spune versetul de mai sus. Aici ea este ascunsă; nimeni nu poate s-o vadă, dar ea este semănată. Într-o zi suntem siguri că ea se va arăta.

Noi suntem deplin încredinţaţi că Domnul a pregătit un seceriş pentru semănătorii care răspândesc lumina, seceriş în care va culege fiecare pentru el însuşi. Atunci va urma pentru el o uşurare; un snop de bucurie pentru fiecare sămânţă de lumină. Căci inima lor era neprihănită înaintea lui Dumnezeu, chiar dacă oamenii nu aveau încredere în ei şi-i opreau să semene lumina. Ei au încă de aşteptat roadă de preţ a pământului; dar lumina este semănată şi Domnul le pregăteşte un seceriş de bucurii.

Îndrăzniţi, fraţilor, să semănăm fără grabă, stăpânindu-ne inimile cu răbdare şi în curând ele vor avea bucurie şi lumină.

Charles Spurgeon