Stropi de Iubire

Stropi, din Iubirea cerească
S-au revărsat peste-omenire
Chiar dela-nceput de zidire,
Prin sentinţa Dumnezeiască
A ,Seminţei’, să izbăvească
Pe omul, căzut în păcătuire.

Prin ei, sufletul şi-a înviorat
Aşteptând venirea-n răbdare
Că-i va aduce răscumpărare
Din păcatul, în care-a intrat…
Astfel sperând s-a mângâiat
Privind, la măreaţa eliberare.

Stropi, din Iubirea cerească
Au consolat inimile mâhnite
În vremile de jale, zdrobite,
În zilele de cercare firească
Când răul vrea să răpească
Dovada ,Seminţei’ făgăduite.

Dar n-a putut cu-a sa uneltire
S-anuleze nădejdea cerească
A omului ca să se mântuiască,
Şi măreţia stropilor de iubire
I-a adus prin Hristos izbăvire
La Calvar, în veci să trăiască.

Slavă şi glorie, în etern Iubirii
Ce-n Isus, s-a arătat în fiinţă
Împlinind scumpa făgăduinţă,
Pronunţată la începutul zidirii
De către Creatorul desăvârşirii,
Că omul va trece de suferinţă!

Flavius Laurian Duverna

Teamă sfântă

“Cine se teme de poruncă este răsplătit.” (Proverbe 13.13)

O temere sfântă de Cuvântul lui Dumnezeu este ca şi cum ţi-ai depune banii la bancă, cu o dobândă mare. Oamenii se socotesc mai înţelepţi decât Cuvântul lui Dumnezeu şi-şi îngăduie să-L judece. “Eu nu am lucrat astfel din temere de Domnul.” Noi socotim însă cartea lui Dumnezeu fără greşeală şi prin ascultarea noastră dovedim că o preţuim. Acest Cuvânt nu ne produce groaza, ci ne dă o temere de fii, care îndeamnă pe copii să nu supere pe părinţi. Nu ne temem de pedepsele lui, pentru că ne temem de poruncile lui.

Temerea de Cuvântul lui Dumnezeu ne dă odihna smereniei, care este mult mai bună decât nepăsarea mândriei. Temerea aceasta ajunge să fie pentru noi o călăuză în toate mişcările noastre, un imbold ca să urcăm pe înălţimi şi o frână când coborâm. Feriţi de rău şi călăuziţi pe calea neprihănirii prin ascultarea de învăţătura Cuvântului, căpătăm un cuget liniştit, scăparea de orice teamă şi siguranţa că suntem plăcuţi lui Dumnezeu; avem, într-un cuvânt, cerul pe pământ. Cei nelegiuiţi pot să râdă de preţuirea pe care noi o dăm Cuvântului lui Dumnezeu, dar noi nu luăm seama la acest lucru. Preţul chemării noastre cereşti este pentru noi o mare mângâiere şi răsplata legată de ascultarea noastră ne face să nu ţinem seamă de dispreţul celor răi.

Charles Spurgeon