Ridica-te!

Plânge iarăşi cerul în miez de noapte …
Lacrimi amare îi curg lin pe faţă …
Fior de Dumnezeu pan’ la noi azi răzbate ,
Poate … ne vom trezi , poate … vom trăi acea Sfânta dimineaţă …

Un tunet străbate din nou cerul ,
E-un nou strigăt , o nouă chemare .
Oare…din nou ne lipseşte credinţa sau zelul ?
Oare..ştim cât a costat a noastră răscumpărare ?

Furtuna se tot înteţeşte şi vântul mai aprig bate …
E vremea trezirii , e vremea vegherii !
Sculaţi-vă ! Cu Domnul chiar şi prin furtună vom răzbate !

Nu vă fie frică a lupta niciodată ,
Întăriţi-va şi nu uitaţi nicicând ,
Avem un Dumnezeu şi o inimă încredinţată
Că El e Acelaşi în Cer şi pe Pământ !

Poate eşti căzut , fără speranţă ,
Şi crezi că eşti singur în groapă .
Cheamă-L pe Isus să-ţi dea siguranţă ,
El chiar şi de-acolo te scapă !

Poate nu mai ai credinţă nici măcar un bob
Şi vezi cum cei din jur sunt împotriva ta .
Ridică-te şi cere-I Lui să-ţi trimită măcar un corb
Ca lui Ilie , să-ţi dea din hrana Sa .

Poate gânduri te frământă zi şi noapte
Şi lacrimi curg şuvoi pe faţă .
Pleacă-te pe genunchi în faţă Celui Ce marea străbate
Şi El mersul pe mare te învaţă !

Ridică-te ! Slujeşte-i ! Căci El e Sfânt Sfânt Sfânt , de 3 ori Sfânt !
Trăieşte pentru Cel ce în ceruri domneşte ,
Pentru Cel ce e Domn în cer şi pe pământ ,
Pentru Cel ce viaţă îţi dăruieşte !

Simona Niculai

Răsfrângerea frumuseţii Domnului

“Dar eu, în nevinovăţia mea, voi vedea faţa Ta; cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău.” (Psalmul 17.15)

Partea oamenilor din lume este să-şi hrănească trupurile şi să-şi îmbogăţească copiii, dar partea celui credincios este cu totul alta. Oamenii pământeşti au comoara lor aici jos, dar oamenii din lumea care va veni, privesc în sus şi în depărtare. Averea noastră este dublă. Acum avem prezenţa lui Dumnezeu, mai târziu vom fi asemenea Lui. Aici pe pământ noi ne minunăm de faţa lui Dumnezeu în nevinovăţie, căci în Domnul Cristos suntem neprihăniţi. Ce bucurie să poţi vedea faţa unui Dumnezeu împăcat prin jertfa Domnului Isus! Slava lui Dumnezeu, care se odihneşte pe faţa Domnului Isus, ne aduce chiar acum cerul pe pământ; dar acolo sus, va fi cerul cerului.

Dar va fi ceva mai mult: noi vom fi schimbaţi în chipul Domnului Isus pe care Îl privim azi. După ce vom fi dormit câtva timp, ne vom deştepta şi vom fi asemenea unor oglinzi care vor răsfrânge frumuseţea Domnului. Credinţa îl priveşte pe Dumnezeu şi această privire îl schimbă pe cel credincios. Inima primeşte astfel chipul Domnului Isus până în adâncurile ei, şi însuşirile Domnului Isus se întipăresc încet, încet în inimă. Aceasta înseamnă satisfacţie. Să priveşti la Dumnezeu şi să fii făcut asemenea Lui. Ce am putea dori mai mult? Încredinţarea lui David arătată în versetul de la început, ajunge să fie pentru noi prin Duhul Sfânt, chiar făgăduinţa Domnului. Eu cred şi aştept.

Charles Spurgeon