Trecura norii si un Soare
Pe bolta-nalta se ivi
C-un zambet larg facu o chemare
Peste vazduh dealuri campii
Si incet un freamat timid parca
Se auzi dinspre campii
Si ca raspuns incet pornira
Colinele pline de vii
Se-alaturara muntii falnici
Si codrii cu mandria lor
Venira iute cu pasi grabnici
Finetele cu zestrea lor
Nu se lasara mai la urma
Nici lanurile aurii
Si cu sfiala in rand pasira
Izvoarele cu sclipiri vii
Cu-n vuiet lin si atat de tandru
Oceanele au spus prezent
Si marile in acel cadru
S-au asezat intr-un ritm lent
Si raurile serpuite cu valul lor
Bland si domol
Se aliniara linistite
Ca-n fata unui mare tron
De sus si stelele venira
Cu cai lactee si calesti
Sfiosi si tremurind sosira
Luceferi pazitori ceresti
Sosi acum si blanda Luna
Sfioasa cu lumina iei
Se-alatura chiar linga Luna
Si Closca cu puiutii iei
Si mii de astre fara nume
Planetele cu a lor sistem
Se asezara incet tacute
Invaluite in mister
Se aliniara incet grupate
Formind un semicerc teatral
Si asteptind parca-ncordate
Ca Soarele sa dea semnal
Si ca un sol al bucuriei
Se inclina spre cei chemati
Lasand mii raze de lumina
Sa joace printre invitati
Apoi cu toti se prosternura
In fata unui Prea Inalt Tron
Si-ncet se auzi-n surdina
Venind din slava un viu ton
Incet, cu toti se ridicara
Dregandu-si parca vocea lor
Si toti privirile-si-naltara
Spre cel ce-i Domn al Domnilor
Un imn de slava incepura
De glorie, inaltator,
De lauda si de marire
Slavitului Domn Creator
Se intrecea in armonie
Creatia in felul iei
Slavind c-o sfanta melodie
Pe Cel mai Mare dintre zei
Salta in spume valul marii
Iar vantul fluiera prin munti
Se intreceau in largul zarii
Ciripitorii de prin lunci
Tot cerul era in cantare
Si bolta parca lua foc
Sclipeau din ce in ce mai tare
Pe rand si toate la un loc
Canta si codru aprins din frunza
Si stancele vechi de granit
Canta pustia si-a iei oaza
Naltand in zari nori de nisip
Izvorul s-auzea mai tare
Lasandu-si vechiul clipocit
Iar lanul cuprins de cantare
Canta cu foc din greu-i spic
Cuprinsi de vraja minunata
De imnul sfint inaltator
Canta gradina cea udata
Canta si stratul plin cu flori
Insiruiti pe linga drumuri
Cantau copacii cu-n viu ton
Si zorile cu-n dulce murmur
Slaveau pe Domnul Domnilor
Priveam in duh aniversarea
Natura toata se-nchina
Si-n gandu-mi incolti intrebarea
Lipseste oare cineva?
Scrutand atent tot universul
Vazui cu teama un loc gol
Si m-apuca deodata plansul
Caci era locul pentru om…
Catam cu agonie mare
Sa-l vad sa-l chem la inchinat
Si l-am zarit pe cai astrale
Dar importanta nu mi-a dat
Privind mai jos vazui o gloata
Pe un stadion cu zeci de mii
Si-am alergat acol degraba
Si le-am vorbit de vesnicii
Le-am spus veniti la inchinare
Creatia ii canta-n cor
Tot universul e-n cantare
Veniti caci locul vost e gol
Dar spre mai marea mea mirare
Pe rand incet m-au parasit
Si am pornit spre adunare
Crezand ca acol oi fi primit
Dar n-aveau timp de-a mea chemare
Programul era pregatit
Aniversari predici cantare
Chemarea mea n-au auzit
Si prabusit atunci in duhu-mi
Slabit si trist si dezolat
Chemarea mea se prefacuse
Intr-un plans jalnic disperat
………………………………..
Trezit acum din acea stare
In care-n duhu-mi am trait
Lansez din nou acea chemare
Veniti la cel ce ne-a iubit
Veniti alaturi de natura
Ne cheama stelele sclipind
Ne cheama crivatul ce urla
Ne cheama un fluture zburand
Toata creatia ne indeamna
Spre locul sfant de inchinat
Ne cheama azi o voce blanda
Isus Hristos crucificat
Lasati a lumii amagire
Ingrijorari ce-n valuri vin
Spre cer indreapta a ta privire
Si lauda-L pe Cel Divin
Caci El e-acela care stie
Durerea si povara ta
Si-ti schimba plansu-n bucurie
De te increzi in jertfa Sa
Lasati pentru un moment lumea
Si-n cant sa ne unim cu toti
Sa-L proslavim ca si natura
Pe Cel ce-a inviat din morti.
Doroscan Ilie
Dumnezeu e în control 