Un erou necunoscut

Vladimir Pustan

Modernizarea credinței

Motto: chiar așa să fie?
*****************************

Sunt noi tendințe în creștinismul de azi
Puțini sunt cei ce spun: ”Vezi să nu cazi!”
Puțini mai varsă lacrimi când văd denaturări
De parcă nu Scriptura ne dă orientări
Nu-s mulți acei ce plâng că iubirea scade,
Că se strecoară pleavă, că-s mai puține roade
”Scăldarea-n nepăsare e-n veacul ce-l trăim
Un nou divertisment, de ce să-l părăsim?”
Așa grăiesc adepții religiei moderne
De-aceea peste ei o noapte se așterne.
Acea cântare veche se pune la dosar
Chiar dacă-i plină de dragoste și har
Se promovează alta cu-n sunet vehement
Să poată să atingă latentul sentiment.
”Ce lung este programul!” – zic unii, supărați
”De-aceea n-ar fi rău, chiar azi, să-l ajustați
Trăim în alt mileniu și-atâtea s-au schimbat
Desigur, va-nțelege chiar marele-Mpărat.”
”Sugestia e bună” – spun cei în frunte puși
”S-o punem pe pereți, s-o punem și pe uși
De nu ne adaptăm la timpurile noi
Vom pierde multe fonduri și va fi vai de noi!”
(Nu-i peste tot la fel, sunt adunări în care
Nu se permit abateri, excese în lucrare
Și nu se-admit metode cu iz de putregai
Și nici filozofii ce preamăresc un scai)
Ecranu-i conectat cu-n nou calculator
De unde se filmează acel sublim decor
Și-ntreaga lume poate vedea ce se vestește
Dar ceva…ceva profund, parcă, lipsește
”Amin” ”amin” se-aude: e glasul resemnat
Al celui ce mai crede că harul n-a plecat.
Mesaju-i pregătit, cu multe ilustrații
Să nu se plictisească surorile și frații
Dar unde e puterea văzută la Rusalii?
Puteți să îmi răspundeți, puteți să-mi dați detalii?
De biblii nu-i nevoie: sunt puse pe tablete
Cum să trăim viața? Avem vreo opt rețete
Dar unde e rețeta ce consacrări creează?
Și unde-i atmosfera ce binecuvintează?
Interpretări sunt date la texte foarte clare
Dar dacă sunt urmate n-ajută-n încercare.
Lozincile sunt multe, se văd chiar pe facebook
Și totuși dedicări, avânturi nu produc
E-un creștinism bogat în popularitate
Puțini se mai consultă cu Sfânta Trinitate.
”Unde se va ajunge?” – desigur, ne-ntrebăm
Cum va fi credința de o modernizăm?
Va fi comoditate, va fi mai mult confort
Dar cât din ea va fi aproape mort?
Și totuși cei ce stau cu Fiul lângă cruce
Nu pot cu colbul lumii să se-ncurce.

George Cornici

Lumină divină în întuneric

“Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul Dumnezeul meu, îmi luminează întunericul meu.” (Psalmul 18.28)

Se poate întâmpla ca sufletul meu să fie în întuneric, şi dacă acest întuneric este de natură duhovnicească, nici o putere omenească nu poate să mă lumineze. Dar binecuvântat să fie Dumnezeu! El poate să lumineze întunericul meu şi să aprindă lumina mea imediat. Chiar când voi fi înconjurat de întuneric aşa de mare încât să-l pot apuca cu mâna, El poate pătrunde şi prin acest întuneric şi să-mi aducă lumină.

Când El va aprinde lumina mea, nimeni nu va putea s-o stingă şi flacăra nu va scădea nici din pricina lucrurilor trecătoare, niciodată cu trecerea timpului. Aceia a căror scânteie a fost aprinsă odată de Mântuitorul, luminează mereu. Oricare ar fi pricina întunericului meu, numai Dumnezeu este Acela care mă va lumina. Privirea mea este la El, Lumina Domnului va străluci în curând pentru mine; şi apoi în clipa hotărâtă mă va conduce acolo unde nu mai este nevoie nici de lampă, nici de lumina soarelui. Să-L lăudăm pe Domnul!

Charles Spurgeon