În braţul Domnului să stai

E bucurie mare-n inimă
Să-L ştii pe Isus,cu tine.
Că te găseşti printre cei vii
Acolo-n cer în veşnicie.

În braţul Domnului să stai
În Dragostea-I Divină.
Lumina Lui,mereu s-o ai
Căldura Tatălui,cea Sfântă!

Aici e timpul pe sfârşite
Pământul…se va duce.
Contează cât tu L-ai iubit
Pe-Acel,ce-a stat pe Cruce

E bucurie-n ceruri sus
Călcând pe calea-I Sfântă.
Şi-n dragoste tot ce ai strâns
Drept jertfă sus pe Stâncă!

De vrei în ceruri să ajungi
La masă cu Mesia.
Comori acolo tu să strângi
Unde se află „Ţara Veşnicia”.

E bucurie mare-n cer
De ne-ntâlnim cu Domnul.
Acolo lacrimile toate pier
Că-s culese chiar de Fiul!

Doina Ketterer

Biruinţă fără luptă

“Dar voi avea milă de casa lui Iuda, şi-i voi izbăvi prin Domnul Dumnezeul, lor; dar nu-i voi izbăvi nici prin arc, nici prin sabie, nici prin lupte, nici prin cai, nici prin călăreţi.” (Osea 1.7)

Ce cuvânt de preţ! Domnul însuşi va izbăvi poporul Său, după mărimea milei Sale; dar El nu va folosi nici unul din mijloacele obişnuite. Oamenii se grăbesc să-i dea lui Dumnezeu slava cuvenită Numelui Său. Când ei pornesc la luptă cu sabia sau cu alte arme şi ies biruitori, ar trebui să-L laude pe Dumnezeu pentru izbânda lor. Dar ei nu fac acest lucru şi se fălesc cu puterea braţului lor, cu caii şi cu călăreţii lor. De aceea Dumnezeu găseşte cu cale adeseori să izbăvească poporul Său fără arme, pentru ca slava să fie numai a Lui. Priveşte deci numai la Domnul şi nicidecum la om. Aşteaptă-te să-L vezi pe Dumnezeu cât mai lămurit fiindcă n-ai altă persoană la care să priveşti. Dacă n-am nici prieteni, nici sfetnici, nici o persoană care să mă sprijinească, nu înseamnă că eu să n-am încredere, căci Domnul este lângă mine; şi mă voi bucura când El îmi va da biruinţa fără luptă, cum se arată în versetul de mai sus. De ce să cerem cai şi călăreţi, când însuşi Domnul are milă de mine şi ridică braţul Său ca să mă apere? Ce nevoie mai este de săbii şi de arcuri, când Domnul mă izbăveşte El singur? Mă voi încrede deci în El şi nu mă voi înspăimânta; voi face acest lucru începând de astăzi şi-l voi face întotdeauna.

Charles Spurgeon

Nasul TV – Prevestirile Vechiului Testament se adeveresc! O profeţie veche de 2.500 de ani s-a îndeplinit

agnus dei - english + romanian blog

Photo credit beforeitsnews.com

Valul de refugiați sirieni care a copleșit Europa, în urma intensificării acțiunilor Statului Islamic în Orientul Mijlociu, a readus în atenție un verset din Vechiul Testament despre care se crede că profețește dispariția Damascului și a statului modern al cărui capitală este (adică Siria). „Iată, Damascul este scos din numărul cetăţilor şi a rămas o grămadă de ruine” – acesta este pasajul profetic din cap. 17 din Cartea lui Isaia, iar textul biblic este luat nu doar ca o profeție, de către interpreții lui – indiferent de religia lor -, ci și ca un argument, de către fundamentaliști și, mai ales, de către susținătorii Statului Islamic. Capitolul 17 se numește, de altfel, chiar așa: Proorocie pentru Damasc.

Textul integral al Capitolului 17 din Cartea lui Isaia (Proorocie pentru Damasc):

1. Proorocie impotriva Damascului: “Iată, Damascul este scos din numarul cetatilor si a ramas o gramada de ruine.

Vezi articolul original 351 de cuvinte mai mult