Pretul vietii

A fost plătit cu sânge, prețul vieții mele.
L-a plătit Isus, prin jertfa Lui supremă.
L-au frânt, păcatele mele multe și grele,
Eu I-am pus coroană cu spini, diademă.

Pe crucea blestemată, purta întregul amar,
Revărsa iubirea Lui, pregătind o înviere.
Mi-a șoptit blând, că-s al iubirii destinatar,
Descoperindu-mi înaltele emisfere.

Suferința Lui, năștea viitorul meu minunat,
Din jertfa pe cruce răspândea iertarea.
Suferințele mele, toate, s-au estompat,
În iubirea ce-mi dăruia mântuirea.

Dacă voia mea, o supun necondiționat,
Voii Lui sfinte, pe calea neprihănirii.
Mântuită voi fi de orișice fel de păcat,
Învăluită în nimbul divin, al iubirii.

Pregătită jertfa iubirii în cer, de Isus
Acolo unde s-a hotărât suprema iertare.
A deschis spre pământ, o Ușa de sus,
Unde s-a pregătit pentru om o salvare.

Încercarea credinței, apropie veșnicia.
Plină de putere, nu-n merite sau vrednicie.
Necazul și strâmtorarea caută amnistia,
În iubirea, cum numai a Lui, poate să fie.

Mi-a dat strălucirea unui bulgăre de aur.
Curățit de orice fel de impurități sau zgură,
Prin focul iubirii Sale, ajung bun tezaur,
Făcând din mine o nouă și nobilă făptură.

El Marele Meșter Faur, mă prelucrează,
Mă vrea aur curățit și mă frământă bine,
Să fiu un giuvaer, în foc mă cercetează.
Şi-n cuptorul sfinţirii stă alături de mine.

Să cad în disperare nu mă lasă niciodată,
Cu braţele Sale puternice în braţe mă ţine.
În încercare mi-arată, cât sunt de adorată.
Câtă binecuvântare peste mine, vine!

El  Mielul de jertfă, a-înviat și nu mai moare,
E Mântuitorul, Pastorul Cel Bun al inimii mele.
El  e minunatul Mire, ce-L aștept cu ardoare,
Să mă ducă în cer și să zburăm înspre stele.

Viorica Dan

Oameni alesi

“…te-am lămurit în cuptorul urgiei.” (Isaia 48.10)

Acest verset a fost pus multă vreme pe perete în faţa ochilor autorului şi, mai mult decât a fi privit, el a fost săpat în inima sa. Ca să fii ales de Dumnezeu nu este lucru neînsemnat. Pe aceia pe care Domnul I-a ales, îi face într-adevăr oameni aleşi. A fi alesul lui Dumnezeu valorează mai mult decât a fi alesul unei naţiuni întregi. Aşa de mare este acest dar, încât, pentru câteva neplăceri care s-ar putea să-l însoţească, ar trebui să fie primit cu bucurie, tot aşa cum evreii mâncau mielul pascal chiar dacă era însoţit de ierburi amare. Astfel noi alegem cuptorul, pentru că în el Dumnezeu ne alege.

Noi suntem aleşi ca popor întristat, nu ca popor înfloritor, aleşi în cuptorul cel mare şi nu în palat. În cuptor, frumuseţea este veştejită, eleganţa distrusă, puterea slăbită, slava apusă, dar aici sunt descoperite tainele dragostei veşnice şi aici se face alegerea. Aşa a fost şi cu noi. În timpul încercărilor grele, Dumnezeu Şi-a îndreptat spre noi chemarea, Şi-a întărit alegerea şi ne-a dat siguranţă. Atunci am ales noi ca Domnul să fie Dumnezeul nostru şi El a arătat că noi suntem în mod hotărât aleşii Săi. De aceea dacă azi cuptorul ar fi încins de şapte ori mai mult, noi nu ne-am teme deloc, căci Fiul lui Dumnezeu va merge cu noi în mijlocul focului aprins.

Charles Spurgeon