Iubirea

Sunt multi care vorbesc despre iubire
Prin versul scris,prin cuvântări,sau chiar prin cânt
Însa viața lor poate e doar dezamăgire
Și tot ce au e teorie trista-n vânt
Cum recunoști dar roadele iubirii?
Cum poti vedea o legătură-n Dumnezeu?
Care sunt semnele ce-arata jarul fericirii
Sau cari sunt semnele ce-arata un drum trist si greu?
Iubirea este simpla,evidenta căci se arată
În viata celor doi iubiți,cuprinsi de ea
E-n zambetul pe buze,e-n așteptarea de la fereastră,
E-ntr-un buchet de flori sau intr-un trandafir,intr-o lalea,
E-n mâna care ține tandru,ca pe o comoara
O mâna delicată iar mai apoi mânuța scumpă de copil
E-n brațele mângâietoare-n fapt de seară
E-n vocea mamei,in pașii tatălui cari de la lucru vin.
E-n viata care zi de zi tot inflorește
Tot mai frumos,precum un crin, plin de parfum
Căci fiind udat din cer nu se ofileste
Ci-și răspândește a sa mireasmă pe al vieții drum.
Mai sunt și alte semne, însă de tristețe
Ascunse de un zâmbet mai forțat,de un zâmbet fals
Și-n viața celor doi iubirea nu le dă binețe
Căci a fost stinsa de al mării reci talaz…
La geamuri triste nu apar flori in buchete
Iar zâmbetele se păstrează pentru afară,pentru acei
Ce-au invatat cum sa iubeasca și sa ierte.
Zâmbetele de iubire?Fericirea?sunt ca sub lacăt pentru ei.
Iubirea nu e complicată, e simplă si frumoasa
Iarta,iubește,jertfește tot ce ai,tot ce-i mai bun;
Să simtă cei din jur a sa mireasmă
S-aprinda-n alții dorul dup-al ei ceresc parfum.
Viața pe pământ este atât de scurtă
Trăiește-o dar zâmbind,mereu iubind
Iartă,ajută,te jertfește,rabdă,cântă
Aceasta e iubirea,trăiește-o să te simți parte din infinit.

Emanuel Hassan