“… căci prea iubiţilor Lui, El le dă pâine ca în somn.” (Psalmul 127.2)
Viaţa noastră nu este o viaţă de griji şi de nelinişte, ci o viaţă de credinţă fericită. Tatăl nostru ceresc cunoaşte nevoile copiilor Săi, deci ştie de ce avem nevoie înainte de a-I cere ceva. Putem deci să mergem la culcare la ora potrivită, fără a ne istovi stând până târziu şi făcând combinaţii şi planuri. Dacă am învăţat să ne odihnim în Dumnezeu, nu vom avea insomnii din pricina temerilor şi a presimţirilor întunecoase; ci vom arunca orice îngrijorare asupra Domnului şi nu ne vom gândi decât la El şi la harul Său, şi El ne va da un somn dulce şi întremător.
A fi preaiubiţi de Domnul, iată cea mai mare cinste şi, cel ce o are poate să nu mai dorească nimic altceva; deci orice dorinţă egoistă poate fi înlăturată. Ce poate fi chiar în cer mai mare decât dragostea lui Dumnezeu? Odihneşte-te deci, sufletul meu, căci în El tu ai toate lucrurile.
Şi încă ne-am zbate încoace şi încolo dacă Domnul însuşi ne-ar da nu numai motivul pentru care să fim liniştiţi, dar chiar însăşi pacea Sa. Da, El ne-o dă. Însuşi Isus este pacea noastră, odihna noastră, totul. La sânul Său ne odihnim în perfectă siguranţă, atât în viaţă cât şi în moarte.
Charles Spurgeon
Dumnezeu e în control 