Binecuvantarea

Binecuvântarea Ta divină
Las-o Doamne mai deplină
Peste-ai Tăi copii ce gem
Sub dureri şi sub blestem,
Căci lumea lor, e străină!

Tu în jertfa-Ţi, din Calvar
Le-ai adus timpul de har,
Şi ei cred în jertfa-Ţi mare
Ce-a adus scumpa salvare,
Din al morţii, crunt amar!

Binecuvântarea Ta divină
Las-o Doamne mai deplină
Peste-al Tău umil popor –
Ce te cheamă cu mult dor
Din viaţa lor… peregrină!

Căci călători sunt, străini
Pe pământul plin de spini,
Dar o, Doamne-n paradis
’N-acel loc ce L-ai promis,
Ei, nu vor mai fi peregrini!

Flavius Laurian Duverna