La cruce

Mulțime de drumuri se-ntretaie
Care-ncotro
Printre ele drumul fericirii căutăm
Cineva tot aruncă îndoieli și întuneric
Să renunțăm
Cineva tot ne îmbie
Pe cărări plăcute, ușoare
Spre-a ne rătăci pașii
Prin locuri înșelătoare
Și totuși
Prin beznă căutând adevărul
Chiar în teama zilei de mâine
Înfometați de-a vieții pline
Nu stăm pe loc
O lumină cerească ne risipește jalea
Pe cruce
Săpat în aur și-n vreme și-n foc
E scris:
PE AICI ESTE CALEA!

Prea adesea simțim inima mult răvășită
Și-o vedem cum încearcă
Urmele păcatului să șteargă
Ascunzându-și chipul de rușine
Sub o mască de bine
Crezând că astfel se uită trecutul
Dar vine-o zi
Când în durere sufletul
Îți leapădă nevrednicia sa
Și chiar în marele foc
În care ne arde ‘cercarea
Zărim strălucind sus pe cruce
AICI ESTE RĂBDAREA

De multe ori Legea
Prea aspra ne pare
Mai dură decât o chemare la bine
Și-adesea bem o cupă de lacrimi amare
Prea multe bucurii și plăceri
Inima ne-o prefac în ruine
Și totuși
Chiar și in zbaterea nopții
Când în noi se agită
Neliniștea-nțelegerii cumplită
Printre presimțirile sumbre-ale morții
Ca pe un țărm de lumină
O cărare spre cruce se face
AICI ESTE PACE!

Benone Burtescu

Vom putea vorbi pentru Dumnezeu

“Dacă vei despărţi ce este de preţ de ce este fără preţ, vei fi ca gura Mea.” (Ieremia 15.19)

Sărmane Ieremia! Dar de ce să fie socotit sărman? Prorocul care plânge era un slujitor ales şi cinstit de Dumnezeu, mai presus de mulţi. Dar, pentru că el spunea adevărul, era dispreţuit. Cuvântul, atât de dulce pentru el, era amar pentru ascultătorii săi; îi era cerut să rămână în credincioşia sa, pentru ca Domnul să continue a vorbi prin el, poporului. El trebuia să lucreze cu îndrăzneală şi plin de adevăr cu oamenii din timpul său, pentru ca să despartă pe cei ce voiau să meargă cu Dumnezeu, ascultând de poruncile Sale, de cei care se împotriveau. Domnul îl încuraja, făgăduindu-i că el va fi gura Sa.

Ce cinste! Nu doreşte oare orice predicator şi orice credincios să fie ca el? Să vorbească însuşi Dumnezeu prin noi! Ce minune! Cuvântul nostru va fi sigur, adevărat, curat, puternic; el nu se va întoarce fără rod, ci va fi o bincuvântare pentru cei care-l vor primi; iar aceia care-l vor respinge, vor face aceasta spre paguba lor. Această făgăduinţă să fie pentru tine şi toţi lucratorii Domnului!

Charles Spurgeon