Vladimir,Pustan
Vladimir,Pustan
Ce poate fi mai de valoare?
Ce poate-ntrece fericirea?
Şi sub şi dincolo de soare,
Ce poate fi? Numai iubirea.
Ce este mai fermecătoare
Ca frumuseţea, strălucirea?
Şi sub şi dincolo de soare
Ce-i mai fermecător? Iubirea.
Deşi la mulţi este-o onoare
Comoara lumii şi mărirea,
Şi sub şi dincolo de soare
Ce-i mai presus ca pret? Iubirea.
Ce este mai atrăgătoare
Ca arta, cântul, izvodirea?
Şi sub şi dincolo de soare
Cei mai atrăgator? Iubirea.
Există daruri uimitoare:
Vorbirea-n limbi, minuni, jertfirea,
De profeţit, dar…… n-au valoare
Când practicanţii n-au…. Iubirea.
Lucrarea cea mai de valoare
Din viaţă este mântuirea…
Transcende-n viaţa viitoare,
Că Autorul e Iubirea.
De ce e mai presus de lume,
De ce străbate nemurirea
De ce? Fiindcă al ei nume…
E Dumnezeu! El e Iubirea.
Simion Buzduga
“În ziua aceea, va sta scris până şi pe zurgălăii cailor: “Sfinţi Domnului.”” (Zaharia 14.20)
Fericită zi va fi când totul va fi sfinţit pentru Domnul şi când chiar zurgălăii cailor vor răsuna proclamând sfinţenia Domnului. Această zi a sosit pentru mine; nu sunt la mine toate lucrurile sfinţite pentru Dumnezeu? Nu este lucrul meu – munca mea – în totul pentru El? De azi înainte tot ce-mi aparţine trebuie să fie ca al unui adevărat preot: îmbrăcămintea cuviincioasă, casa un templu, masa un altar, cuvintele o mireasmă.
Te rog, Domnul meu, nu lăsa în mine nimic necurat sau întinat. Fiind încredinţat că aceasta se poate împlini, aştept ca Dumnezeu să-mi ajute să fiu aşa. Pentru că eu însumi sunt proprietatea Domnului Isus, îl voi lăsa pe El să facă inventarul a tot ce am, căci totul îi aparţine; şi-mi iau hotărârea să i-o dovedesc, prin întrebuinţarea acestor bunuri. Aş dori să-mi petrec zilele, de dimineaţa până seara, într-o sfântă rânduială, pentru ca clopoţeii cailor mei să sune voios. Şi de ce nu? Căci cine are mai mult drept la muzică, decât sfinţii? Dar clopotele mele, cântarea mea şi însăşi bucuria mea vor purta pecetea sfinţeniei şi vor vesti Numele prea fericitului Dumnezeu.