Zi: 9 aprilie 2015

Cercetare

Valeria Iancu Lasă un comentariu

Opreşte-te un ceas din alergare,
Prieten drag prin lume călător,
Să  stai smerit în duh de cercetare,
Alături de al tău Mântuitor.

Priveşte-L pe cărarea suferinţei,
Purtând ca El în camera de sus,
Ligheanul şi prosopul umilinţei,
Urmându-L toată viaţa ta supus.

Să stai deschis cum n-ai mai stat vreodată,
În faţa unui Fiu de Dumnezeu,
Să-ţi poţi vedea viaţa zbuciumată,
Şi să-l întrebi: Nu cumva sunt şi eu?

Acel ce cândva te-a vândut Stăpâne,
Pentru o pungă plină cu arginţi,
Şi m-am ascuns apoi fără ruşine,
Pentru  o vreme-n  rândul celor sfinţi.

Să vii cu El acolo în grădina,
Unde a plâns şi Petru-ngenunchiat,
Să-ţi recunoşti păcatul, să-ţi plângi vina
Dacă şi tu cândva te-ai lepădat.

De Cel ce te-a creat, dându-ţi suflare,
Zicând : eu nu-L cunosc, nu L-am văzut,,
Când te-ai oprit cândva din întâmplare,
La sfatul celor răi pe-un drum pierdut.

Nu încerca pe  căi ocolitoare,
Să-ţi speli vinovăţia ca Pilat.
Atât cât mai există îndurare,
În Sângele Lui Sfânt poţi fii spălat.

Vino acolo-n ,,Dealul căpăţânii”
La Golgota cum a venit Ioan,
S-auzi prin vremi batjocura mulţimii,
Şi loviturile barbare de ciocan.

Aici să-ţi înţelegi deplin menirea,
Trăirii tale pe acest pământ,
Ca să vesteşti celor din jur Iubirea,
Ce ne-a lăsat-o Cel de-apururi sfânt.

Ilie Belciu

Locul suprem al Bibliei

Valeria Iancu Lasă un comentariu

“Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta, şi nu li se întâmplă nici o nenorocire.” (Psalmul 119.165)

Da, o adevărată dragoste pentru Cartea sfântă ne aduce multă pace, al cărei izvor este în Dumnezeu. Legea Sa să ajungă tovarăşa obişnuită a vieţii noastre; ea va aduce în inimile noastre o adâncă mângâiere pe care nimic altceva nu ne-ar putea-o da. Duhul Sfânt lucrează prin acest cuvânt, ca un Mângâietor a cărui binefăcătoare influenţă vine să alunge frământările inimilor noastre.

Nimic nu poate fi o piatră de poticnire pentru acela în care locuieşte Cuvântul lui Dumnezeu. Crucea lui de fiecare zi, ajunge pentru el o plăcere; el este pregătit pentru cuptorul încercării, şi zbuciumat nu se miră de el, nici nu este abătut. El nu este enervat ca acela care e în bogăţie, nici zdrobit prin împotrivire; căci este deasupra împrejurărilor schimbătoare ale vieţii din afară. Dacă Domnul îi trimite o mare încercare a credinţei, care face pe altul să spună: “Aceasta e prea tare, cine o poate îndura?”, credinciosul o primeşte fără a murmura, pentru că greutăţile care se pot naşte în mintea sa sunt stăpânite de teama pe care o are el faţă de legea Dumnezeului său, care pentru el este autoritatea supremă, înaintea căreia se pleacă bucuros. Doamne, lucrează azi în noi această dragoste, această pace, această odihnă.

Charles Spurgeon