Aievea parc-o văd şi azi…

Aievea parc-o văd şi azi, îngenuncheată spune,
Cu glasul dulce, legănat, plângând, o rugăciune:
„O, Doamne, toţi copiii mei, primeşte-i în slujire,
Şi-ajută-mă să torn în ei sublima Ta iubire…”

Şi parc-o simt cum mângâie cu mâinile-i frumoase
Un ţânc de sub ghiozdanul greu, şcolar cu coate roase.
„Ce doctor ai să fi şi tu, cu-atâta-nvăţătură!…”
Şi-mi dă câte-un verset să-nvăţ, să ştiu şi din Scriptură.

Ne-adună blândă-n jurul ei, şi-ncetişor ne cântă
Cântările Sionului cu vocea ei de sfântă.
La noi pe-atunci aşa era, întreaga ţară roabă,
Dar mama ne creştea să fim a lui Isus podoabă.

Aşa era pe-atunci la noi: pe-afară jale mare,
Dar lângă mama – numai vis, iubire şi cântare.
O propagandă din infern voia să ne sugrume,
Dar ea-şi strângea lângă Hristos podoaba ei pe lume.

Şi parc-o văd, cu ochi senini şi faţă zâmbitoare,
Uitându-se pe rând la noi cum ai privi la soare…
Şi-apoi cum strânge colţul rupt de la basma cu dinţii
Să-alunge lacrima ce-o simt cu dor numai părinţii.

O, Doamne, ce bogaţi am fost, s-avem aşa o mamă,
Să-avem prin ea în lumea rea comorile de seamă,
Să ne arăţi în ochii ei iubirea Ta deplină,
Şi-atâtea binecuvântări în salbe de lumină…

Valentin Popovici

Roadele noastre binecuvântate

“Coşniţa şi postava ta vor fi binecuvântate.” (Deuteronom 28.5)

Ascultarea aduce binecuvântarea peste toate bunurile obţinute prin munca noastră. Roadele ei vor fi binecuvântate; atât ceea ce intră în coşniţa, pentru a fi folosit îndată, cât şi ce este folosit după un timp mai îndelungat, va fi binecuvântat. Câştigul nostru poate că nu umple decât un coşuleţ; a trebuit să ne mulţumim cu prânzuri sărăcăcioase; dar şi în acest caz, binecuvântarea Domnului ne e făgăduită. Dacă ne mulţumim şi cu puţinul acesta, suntem ca Israel în pustie, care aduna mana numai pentru o zi. Ce ne trebuie şi noua mai mult?

Nu ne-a învăţat oare Domnul, să-I cerem pâinea cea de toate zilele? El ne-o va da împreună cu binecuvântarea Sa. “Postava ta va fi binecuvântată”. În timpul lucrului tău, El se va apropia de tine pentru a-ţi întări braţul şi a vorbi inimii tale; dar lucrul tău să fie pentru slava Lui şi niciodată purtarea noastră de grijă pentru trup să nu o întreacă pe aceea a sufletului.

Charles Spurgeon

BINECUVÂNTAT PRIN LOCUL DE MUNCA (1)

„Cine îsi lucreaza câmpul are belsug de pâine” (Proverbe 28:19)

Chiar si când ofertele de serviciu sunt rare „ajutorul de nadejde este greu de gasit”. Asa ca atunci când angajatorii îl gasesc, ei fac tot ce pot pentru a-l pastra. Chiar si într-o lunga criza economica, exista înca reguli practice care sporesc probabilitatea de a-ti pastra locul de munca si poate de a obtine o promovare. Aceste reguli sunt în concordanta cu ceea ce ne învata Cuvântul lui Dumnezeu: 1) întelege ca munca este o binecuvântare. Dumnezeu a creat paradisul, si ne-a creat pe noi. Apoi ne-a pus sa muncim, spunându-ne: „In sudoarea fetei tale sa-ti manânci pâinea” (Geneza 3:19). (Din cauza caderii lui Adam!)

Dumnezeu binecuvânteaza „sudoarea” (Proverbe 28:19). Când dai ce ai mai bun la locul de munca, esti pe placul lui Dumnezeu. Si în ultima instanta El, nu seful tau, îti controleaza viitorul. 2) Accepta realitatea! A-ti dori ca circumstantele prezente sa dispara în timp ce te simti îndreptatit sa ai parte de mai mult te va face sa te simti mai rau si nu te va duce nicaieri. „Dumnezeul (nostru) a schimbat blestemul… jn binecuvântare” (Deuteronom 23:5). El da „o cununa împarateasca în loc de cenusa” (Isaia 61:3). în vremuri grele, Dumnezeu ridica oameni cu idei proaspete care fac de fapt ca viitorul sa fie mai bun decât trecutul – nu numai pentru ei însisi, dar si pentru ceilalti. Si tu poti deveni unul din acei oameni. 3) Fa din Dumnezeu sursa ta! „Eu, Domnul, Dumnezeul tau, te învat ce este de folos, si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi” (Isaia 48:17). Fa ca Dumnezeu sa fie antrenorul tau. Da-i sefului munca pe care o merita, dar încrede-te numai în Cel ce a promis „sa îngrijeasca de toate trebuintele voastre, dupa bogatia Sa” (Filipeni 4:19).

Meditatii Crestine